Grecia și-a stabilit ținte mai ambițioase pentru dezvoltarea energiei solare și eoliene, având ca obiectiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030. 

Conform acestui plan revizuit pentru energie și climă , prezentat vineri, Atena va viza o pondere de 82% a energiei regenerabile în producția de energie electrică până în 2030, față de o țintă de 66% din planul anterior din 2019. Documentul urmează să fie înaintat spre analiză Comisiei Europene.

Obiectivele Uniunii Europene

Planurile naționale de energie și climă ale statelor membre ale UE detaliază contribuția acestora la obiectivul general al Uniunii Europene de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 și oferă o foaie de parcurs pentru investițiile în sectorul energetic.

Beneficiind de un soare abundent, țara mediteraneană și-a dublat producția de energie regenerabilă din 2014 datorită noilor centrale solare și eoliene și și-a închis majoritatea centralelor pe cărbune.

”Am intrat deja în crimă climatică

„În prezent, Grecia a depășit obiectivele de penetrare a energiei regenerabile și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră”, a declarat ministrul elen al Energiei și Mediului, Theodore Skylakakis, în cadrul unei conferințe de presă organizate pentru prezentarea planului.

Dar Skylakakis a adăugat că planul revizuit nu a abordat problema adaptării la schimbările climatice deja în curs. „Opinia predominantă este că vom putea preveni o criză climatică înainte de a se produce... dar criza climatică este deja aici, cu implicații economice și fiscale uriașe”, a spus el.

„Este octombrie și în acest weekend vom avea 34 de grade Celsius (în Grecia), ceea ce înseamnă că am intrat deja în criza climatică”, a completat oficialul elen.

Fonduri pentru reparații 

Grecia, care încă se recuperează după turbulențele financiare, care au plasat țara la un pas de a părăsi zona euro în 2015, a fost victima unor inundații și incendii de vegetație devastatoare, fenomene pe care oamenii de știință le pun pe seama creșterii temperaturilor de vară.

Guvernul de la Atena încearcă acum să găsească fondurile financiare necesare pentru a duce la bun sfârșit lucrările de reparații a daunelor provocate de furia naturii, dar și pentru a face o infrastructură mai rezistentă la căldură extremă.

Investiții suplimentare de 95 miliarde de euro

Conform noului plan, Atena estimează că va avea nevoie de investiții suplimentare în valoare de 95 de miliarde de euro (103,97 miliarde de dolari) până în 2030, inclusiv politici care să permită transformarea a mii de clădiri în edificii eficiente din punct de vedere energetic, să instaleze mai multă energie solară și eoliană și să construiască sisteme de stocare a energiei.

Aceste măsuri vor ajuta țara să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 58,6% până în 2030, în vederea atingerii neutralității climatice până în 2050, ceea ce este mai mare decât reducerea cu 43% prevăzută în planul pentru 2019.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.