Lindner, cunoscut pentru poziția sa fermă în favoarea unor rate ale dobânzilor ridicate pentru a menține inflația sub control și a tempera cheltuielile bugetare, este liderul Partidului Liber Democrat (FDP). Acesta se află într-un conflict deschis cu restul coaliției cancelarului Olaf Scholz, pe teme precum bugetul, politica fiscală și metodele de stimulare a economiei germane, cea mai mare din Europa. În ultimele săptămâni, aceste dispute au alimentat speculații privind posibilitatea ca FDP să părăsească guvernul și să forțeze convocarea de alegeri anticipate, un scenariu rar întâlnit în politica recentă a Germaniei, notează DPA.
Partidele din coaliție au viziuni divergente asupra proiectului de buget pentru 2025. Christian Lindner insistă pentru respectarea frânei datoriilor, care limitează deficitul bugetar la 0,35% din PIB, chiar dacă previziunile indică faptul că Germania va intra în recesiune și în 2024, iar 2025 va aduce o creștere economică slabă.
În același timp, ministrul Economiei, Robert Habeck, a propus un fond de miliarde de euro destinat stimulării investițiilor și redresării economice.
Parlamentul trebuie să aprobe bugetul până la 29 noiembrie, însă nu este clar dacă membrii coaliției vor reuși să ajungă la un compromis privind finanțarea acestuia.
În documentul său, Lindner a solicitat eliminarea suprataxei de solidaritate pentru finanțarea reconstrucției fostei Germanii de Est și a propus un moratoriu asupra introducerii de noi reglementări pentru afaceri. Totodată, ministrul de Finanțe dorește ca Germania să reducă ambițiile obiectivelor climatice naționale, aliniindu-le cu cele ale UE.
Lindner a subliniat că „redresarea economiei” necesită „o revizuire profundă a deciziilor politice cheie”, pentru a păstra atractivitatea Germaniei pentru afaceri și investiții.
Alfred Kammer, directorul Departamentului pentru Europa al FMI, a declarat recent că Germania are nevoie atât de reforme structurale, cât și de investiții masive în infrastructura publică pentru a depăși recesiunea. Potrivit acestuia, revizuirea regulilor actuale privind împrumuturile ar putea contribui la atragerea de fonduri suplimentare.
„La FMI am analizat deja acest aspect. Frâna datoriilor poate fi relaxată, iar ponderea datoriei guvernamentale în PIB va continua să scadă”, a precizat oficialul FMI.
În prezent, guvernul de la Berlin anticipează o scădere de 0,2% a PIB-ului în 2024, după o contracție de 0,3% în 2023. O nouă contracție ar însemna doi ani consecutivi de scădere economică în cea mai mare economie europeană.
4owindow.__oai_logHTML?window.__oai_logHTML():window.__oai_SSR_HTML=window.__oai_SSR_HTML||Date.now();requestAnimationFrame((function(){window.__oai_logTTI?window.__oai_logTTI():window.__oai_SSR_TTI=window.__oai_SSR_TTI||Date.now()}))
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.