Noile reglementări impuse de Uniunea Europeană vor limita și mai mult spațiul de manevră fiscală pentru Germania, a patra economie mondială, forțând autoritățile de la Berlin să implementeze măsuri mai stricte de consolidare fiscală în următorii ani. Potrivit unor surse din cadrul Ministerului de Finanțe german, citate de Reuters, noile reguli vor impune o gestionare mai prudentă a bugetului pentru a respecta cerințele stricte ale UE și pentru a evita eventuale sancțiuni.

Traiectoria impusă de Comisia Europeană

În luna iunie 2024, Germania a primit din partea Comisiei Europene o traiectorie de ajustare bugetară pe următorii patru ani, care a devenit baza planului bugetar recent trimis de autoritățile germane. Această traiectorie prevede limitarea creșterii cheltuielilor nete la 2,25% în 2025, față de 3,75% în 2024. Surse din cadrul Ministerului de Finanțe au explicat că această ajustare va necesita măsuri de economisire și reducerea deficitului, pentru a îndeplini cerințele europene.

Cheltuielile guvernamentale au reprezentat un instrument important în perioada de redresare economică după crizele recente, însă noul context european impune o limitare severă a acestora pentru a menține stabilitatea macroeconomică. În acest sens, Germania, cunoscută pentru rigoarea sa fiscală, va trebui să adopte o abordare și mai conservatoare în administrarea resurselor bugetare.

Deficitul bugetar se va reduce treptat

Potrivit proiecțiilor incluse în planul fiscal pe termen mediu, deficitul guvernamental al Germaniei va rămâne aproape neschimbat în 2024, situându-se la 2,5% din PIB, în scădere ușoară față de nivelul de 2,6% din 2023. Deși această reducere este moderată, ea reflectă o tendință de consolidare fiscală, care va continua și în 2025, când deficitul este estimat să scadă la 1,75% din PIB.

Autoritățile de la Berlin își propun să atingă acest obiectiv printr-o gestionare prudentă a cheltuielilor și prin măsuri de creștere a veniturilor bugetare. Una dintre provocările majore va fi menținerea unui echilibru între respectarea regulilor europene și nevoia de a susține creșterea economică, într-o perioadă în care Germania se confruntă cu o încetinire a activității economice.

Evoluția datoriei publice

Deși deficitul guvernamental se va reduce treptat, datoria publică a Germaniei va înregistra o ușoară creștere. În planul fiscal pe termen mediu, raportul datorie-PIB este estimat să crească de la 62,9% în 2023, la 63,25% în 2024, menținându-se la acest nivel și în 2025. Această evoluție este influențată de cheltuielile guvernamentale legate de tranzacțiile financiare, care nu sunt incluse în calculul deficitului conform criteriilor de la Maastricht, dar care contribuie la majorarea datoriei publice.

Această ușoară creștere a datoriei poate părea contrară direcției de consolidare fiscală, însă este rezultatul unor ajustări tehnice necesare pentru a respecta normele contabile europene. Cu toate acestea, Germania rămâne una dintre țările cu cea mai mică datorie publică relativă din UE, în contextul unui control strict al cheltuielilor.

Noile reguli bugetare și sancțiunile UE

Noile reguli bugetare introduse de Uniunea Europeană în luna aprilie a acestui an oferă statelor membre o perioadă de grație de patru ani pentru a-și reduce deficitele, înainte de a risca sancțiuni severe. Aceste sancțiuni pot include amenzi semnificative sau pierderea accesului la fonduri europene, ceea ce poate afecta grav bugetele naționale, în special în contextul unor economii mari precum Germania.

În acest sens, Germania trebuie să își ajusteze rapid politicile fiscale pentru a evita intrarea în zona de sancțiuni. Deși țara are un istoric de respectare a regulilor fiscale europene, provocările actuale - cum ar fi creșterea costurilor cu energia, inflația și încetinirea economică - pun o presiune suplimentară pe autoritățile de la Berlin.

Provocările economice ale Germaniei

În contextul actual, Germania se confruntă cu o serie de provocări economice majore, care fac dificilă respectarea riguroasă a noilor reguli bugetare. Creșterea prețurilor la energie, scăderea cererii externe pentru produsele germane și problemele din lanțurile de aprovizionare au dus la o încetinire a economiei germane, ceea ce a redus veniturile fiscale și a crescut nevoia de cheltuieli suplimentare.

În plus, inflația ridicată din ultimele luni a afectat puterea de cumpărare a cetățenilor germani, ceea ce a generat o cerere mai mare de sprijin financiar din partea guvernului. În acest context, măsurile de consolidare fiscală impuse de UE ar putea fi percepute ca fiind dificil de aplicat fără a afecta negativ creșterea economică și stabilitatea socială.

Impactul asupra bugetelor europene

Noile reguli bugetare europene nu afectează doar Germania, ci și alte state membre ale UE, care se confruntă cu provocări similare. Prin impunerea unei perioade de ajustare fiscală de patru ani, UE încearcă să asigure o convergență fiscală mai mare între economiile sale, prevenind astfel riscurile de destabilizare financiară.

Pentru Germania, o țară cu un rol crucial în economia europeană, aceste ajustări vor fi esențiale nu doar pentru a respecta regulile UE, ci și pentru a menține stabilitatea economică internă. Cu toate acestea, capacitatea de manevră a autorităților de la Berlin va fi mult mai restrânsă în următorii ani, pe măsură ce măsurile de consolidare fiscală devin din ce în ce mai necesare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.