Ajutorul masiv promis de cancelarul german Olaf Scholz companiilor şi gospodăriilor va fi implementat începând cu 1 ianuarie 2023 pentru a combate inflaţia provocată de creşterea costurilor energetice, măsură criticată de partenerii europeni ai Germaniei, care consideră că acest ajutor distorsionează concurenţa în interiorul UE.

''Este important pentru noi toţi să găsim mijloacele de a diminua povara asupra cetăţenilor (...), companiilor mici şi mari, astfel încât să traversăm împreună această perioadă'', a declarat Scholz în urma unei consultări cu responsabilii regionali, transmite AFP.

Plafonarea preţurilor la gaze şi electricitate a fost concepută ''pentru ca cetăţenii să nu fie preocupaţi de facturile lor'', în timp ce rata inflaţiei a depăşit 10% în Germania.

Acesta ajutor este componenta principală a unui plan de 200 de miliarde de euro anunţat în septembrie de guvernul de la Berlin, plan care a iritat mai mulţi parteneri europeni ai Germaniei, ce au acuzat-o că-şi urmăreşte doar propriul interes.

În replică, Berlinul afirmă că măsurile sale sunt oarecum similare cu alte planuri de ajutor adoptate în rândul statelor UE, mai ales de către Franţa.

Printre măsurile incluse în planul Germaniei se numără plafonarea de la 1 ianuarie a preţului gazului pentru 25.000 de mari companii, şcoli şi spitale, iar de la 1 martie de asemenea pentru gospodării şi IMM-uri, precum şi subvenţionarea de către stat a 80% din consumul gospodăriilor, pentru diferenţa de 20% urmând ca gazul să fie plătit la preţul pieţei.

Prima economie a Uniunii Europene, bazată pe industrie şi exporturi, riscă să-şi vadă întregi sectoare productive asfixiate de creşterea preţurilor, iar companiile care dispun de mijloacele necesare ar putea fi tentate să-şi delocalizeze producţia în afara Germaniei, situaţii pe care guvernul de la Berlin încearcă să le prevină prin acest plan masiv de ajutor.

Vezi şi: Germania salută solidaritatea comunităţii internaţionale în faţa acţiunilor ruse privind exportul de cereale ucrainene

Insistenţa comunităţii internaţionale de a rămâne în cadrul unui acord ce îi permite Ucrainei să exporte cereale prin Marea Neagră arată cât de multe se pot obţine ignorând tentativele de şantaj ale Rusiei, a declarat şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, miercuri, pentru canalul de ştiri Welt, informează Reuters.

"Rusia a încercat din nou să folosească foametea ca pe o armă, să folosească cerealele ca pe o armă. Iar comunitatea mondială, sub conducerea Naţiunilor Unite, a spus clar: Nu, noi nu credem în minciuni, noi vom continua să trimitem nave" (cargo pentru exportul cerealelor), a spus Baerbock.

Moscova a anunţat miercuri că şi-a reluat participarea la acordul asupra exporturilor de cereale ucrainene, după ce a primit "garanţii scrise" din partea Ucrainei cu privire la demilitarizarea culoarului maritim utilizat pentru transportul lor.

Rusia îşi suspendase sâmbătă participarea la acest acord, invocând atacul ucrainean cu drone asupra unor nave militare ruseşti în portul Sevastopol din Crimeea anexată, atac în care, potrivit Moscovei, dronele aeriene şi maritime pilotate de la distanţă s-au deplasat prin culoarul securizat destinat navelor ce transportă cereale ucrainene. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.