Alegătorii germani sunt chemați la urne duminică, 23 februarie, pentru a-și alege cei 630 de reprezentanți în Bundestag. Cu patru zile înainte de scrutin, cancelarul german în exercițiu, Olaf Scholz, și partidul său, SPD, sunt slăbiți de prăbușirea coaliției de guvernare după plecarea ministrului de finanțe în această toamnă, ceea ce a condus la organizarea acestor alegeri federale anticipate.

Sondajele plasează creștin-democrații din CDU/CSU detașat pe primul loc, cu aproximativ 30%, urmați de AfD cu 20%, iar SPD ajunge abia la 15%, ceea ce ar reprezenta cel mai slab rezultat al său din perioada postbelică. Dacă sondajele se confirmă duminică, social-democrații ar suferi o înfrângere dureroasă.

Programul economic al diferitelor partide

În ajunul alegerilor, partidele politice germane își intensifică propunerile de reducere a impozitelor pentru gospodării. În schimb, dreapta și stânga se opun în privința măsurilor destinate companiilor.

Alături de imigrație, economia este unul dintre subiectele care îi preocupă cel mai mult pe germani. Dincolo de Rin, gospodăriile au suferit puternic din cauza creșterii inflației în urma războiului din Ucraina (mai ridicată decât în Franța) și au fost martore la o serie de restructurări industriale în ultimele luni. Volkswagen, unul dintre cele mai emblematice grupuri din țară, a anunțat eliminarea a 35.000 de locuri de muncă în toamnă. Îngrijorate pentru viitor, gospodăriile ezită să consume.

Dornice să îmbunătățească veniturile germanilor, dar și să le câștige voturile, partidele politice au făcut numeroase promisiuni de reducere a impozitelor cu ocazia scrutinului de duminică. În programele lor, Verzii, social-democrații și conservatorii propun, astfel, o creștere a scutirii fiscale de bază (în prezent, 12.096 de euro).

Reducerea impozitelor pentru 95% dintre contribuabili

Partidul lui Olaf Scholz dorește să reducă impozitele pentru 95% dintre contribuabili, ridicând în special pragul veniturilor impozitate la rata maximă (42%) de la 68.480 la 93.000 de euro. Măsura este însoțită de o creștere a impozitării celor mai bogați contribuabili și de o majorare a impozitului pe moșteniri.

Conservatorii vor, de asemenea, să reducă numărul germanilor impozitați la rata maximă, ridicând pragul la 80.000 de euro venit anual. În plus, propun eliminarea impozitului de solidaritate introdus după reunificare, care mai este plătit doar de cei mai bogați 10% dintre contribuabili. Partidul de extremă dreapta AfD susține, de asemenea, o reducere a impozitelor pe venit, combinată cu eliminarea taxei pe proprietate și a impozitului pe moșteniri.

Diferențe mai mari în privința salariilor

În ceea ce privește salariile, diferențele sunt mai semnificative. Social-democrații și ecologiștii propun creșterea salariului minim de la 12,82 la 15 euro brut pe oră, în timp ce CDU-CSU preferă o scutire de impozit pentru orele suplimentare și dorește să înlocuiască „venitul cetățeanului” introdus de Olaf Scholz cu o „alocație de bază” care să încurajeze revenirea pe piața muncii.

Inspirându-se din IRA american

Însă opoziția dintre dreapta și stânga este cel mai evidentă în privința politicilor pentru companii. Toate partidele sunt de acord cu reducerea taxelor pe electricitate, dar Verzii și social-democrații susțin un sistem de subvenții pentru investițiile în Germania, inspirat din Inflation Reduction Act (IRA) al SUA, precum și modernizarea infrastructurii prin fonduri de stat.

Dreapta, în schimb, prioritizează o reducere a impozitului maxim pe profit de la 30% la 25%, ceea ce ar costa statul 20 de miliarde de euro, și o relaxare a reglementărilor. „O economie în declin cu 30% impozite înseamnă, în final, mai puține venituri fiscale pentru stat decât o economie în creștere cu 25% impozite”, susține Friedrich Merz, candidatul conservator favorit în sondaje.

Pentru a finanța modernizarea infrastructurii, Verzii și social-democrații propun reformarea „frânei datoriei”, care în prezent limitează noile împrumuturi anuale la 0,35% din PIB. Această măsură nu se regăsește în programul conservatorilor, deși liderul lor, Friedrich Merz, s-a declarat deschis la discuții pe acest subiect.

Costul reducerilor de taxe

Care va fi impactul acestor reduceri de taxe asupra bugetului de stat? Problema principală a acestor scăderi masive de taxe pentru gospodării și companii este, evident, finanțarea lor. Potrivit Institutului German de Economie, apropiat de mediul de afaceri, programul conservatorilor ar costa statul aproximativ 90 de miliarde de euro, iar cel al extremei drepte 149 de miliarde.

Reducerea veniturilor cauzată de măsurile fiscale ale social-democraților și ecologiștilor ar fi de 30, respectiv 48 de miliarde de euro. Toate acestea în contextul în care statul german se va confrunta cu un deficit de 30 de miliarde de euro începând din 2028, odată cu epuizarea fondului special de 100 de miliarde destinat cheltuielilor militare. O situație care ar putea determina alegătorii să cântărească bine opțiunile duminică, în cabina de vot.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.