Economiile majore din Europa de Est se bazează pe cererea internă pentru a-și menține stabilitatea economică, în timp ce Germania, principalul lor partener comercial, întâmpină dificultăți în a evita recesiunea, potrivit unui raport Bloomberg. În contextul unei economii europene marcate de încetiniri, România reușește să mențină o creștere modestă, dar se confruntă și ea cu provocări semnificative.

România, o creștere de 1,1% în ritm anual

În România, datele Institutului Național de Statistică arată o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) de 1,1% în perioada iulie-septembrie, o cifră sub prognoza de 1,6% avansată de analiștii Bloomberg. Acest avans a fost susținut de creșterea cheltuielilor guvernamentale în infrastructură și beneficii sociale, dar, comparativ cu trimestrul anterior, PIB-ul nu a înregistrat nicio modificare semnificativă. Această stagnare indică o evitare la limită a recesiunii tehnice, ceea ce subliniază reziliența economiei românești, dar și vulnerabilitățile sale.

„România a avut ritmuri de creștere superioare vecinilor săi în ultimii ani, în special datorită unei producții economice mai puțin afectate de pandemia COVID-19 și de conflictele regionale”, a afirmat Kevin Daly, analist la Goldman Sachs. Daly a adăugat că, pentru anul 2024, se estimează o creștere anuală de 1,3% a PIB-ului, cu o accelerare în a doua jumătate a anului datorită unei politici fiscale relaxate, care sprijină consumul și investițiile.

Factori limitativi: seceta și cererea externă slabă

În ciuda unor prognoze pozitive, economia României a fost afectată în trimestrul al treilea de seceta severă din timpul verii, care a redus producția agricolă, și de o cerere externă redusă, mai ales în sectorul exporturilor de automobile. Cu o inflație printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, Banca Națională a României a decis să mențină dobânda cheie la 6,5% la ultimele sale reuniuni, păstrând o poziție conservatoare în fața incertitudinilor economice.

Ungaria în recesiune, în ciuda stimulării consumului

Ungaria, o altă economie importantă din Europa Centrală, a intrat în recesiune după o scădere de 0,7% a PIB-ului în trimestrul al treilea, după ce și în trimestrul al doilea economia s-a contractat cu 0,2%. Recesiunea în Ungaria reflectă incapacitatea consumului intern de a compensa declinul puternic al producției industriale. Această contracție este cea de-a doua într-un an pentru Ungaria, care s-a mai confruntat cu recesiunea la începutul anului 2023.

Evoluția economiei în Cehia și Polonia: ritmuri de creștere lente

În Cehia, economia a înregistrat o creștere modestă în trimestrul al treilea, cu un avans sub așteptări, pe măsură ce consumul gospodăriilor a continuat să își revină, dar exporturile au rămas slabe. Similar, economia Poloniei a încetinit în trimestrul al treilea față de ritmul susținut din trimestrul anterior, conform estimărilor analiștilor. Aceștia prognozează o creștere de 2,9% a PIB-ului polonez între lunile iulie și septembrie, în scădere față de avansul de 3,2% din trimestrul precedent. Datele oficiale pentru această perioadă vor fi publicate în cursul serii.

Germania: impact major asupra partenerilor comerciali din regiune

Germania rămâne principalul partener comercial al României și al altor economii est-europene, fiind prima destinație de export pentru 17 state membre ale Uniunii Europene și una dintre primele trei destinații pentru alte 22 de state. Cu toate acestea, economia germană a continuat să se contracteze, pe fondul unei cereri interne și externe slabe. După o scădere de 0,3% în 2023, guvernul german estimează o nouă contracție de 0,2% în 2024. O eventuală scădere a economiei în doi ani consecutivi ar marca o perioadă dificilă pentru cea mai mare economie europeană, cu efecte ample asupra economiilor mai mici și mai dependente de exporturile către Germania.

Estimări prudente pentru România

Analiștii rămân prudenți cu privire la perspectivele economice pentru Europa de Est în 2024, în special pentru economiile mici, afectate atât de încetinirea cererii externe, cât și de dificultățile climatice și tensiunile regionale. Pentru România, perspectivele de creștere sunt modeste, dar se bazează pe o politică fiscală favorabilă care poate sprijini cererea internă. Totuși, rămâne de văzut în ce măsură economia românească poate depăși provocările generate de inflație și de un context european instabil.

Deși previziunile arată o redresare treptată, condițiile economice din Germania vor juca un rol decisiv în evoluția economică a întregii regiuni, dată fiind ponderea sa majoră în comerțul european.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.