Compania "Gazprom" a înştiinţat compania franceză "Engie" de reducerea pompării de "combustibil albastru" începând cu 1 septembrie din cauza neconcordanţelor în ceea ce priveşte aplicarea contractelor, relatează ziarul "Kommersant".

În acelaşi timp, surse din cadrul Engie au dat asigurări că compania "a acumulat cantităţile necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor faţă de clienţi şi a pus în acţiune o serie de măsuri pentu reducerea considerabilă a oricărui prejudiciu direct cauzat de încetarea pompării de gaze de către Gazprom". "Engie" a primit de la "Gazprom" aproximativ 150 de milioane de metri cubi pe lună. Gazul rusesc a reprezentat aproximativ 17% din nevoile Franţei, transmite Rador.

Citeşte şi: Berlinul se pregăteşte pentru o eventuală naţionalizare a Gazprom Germania

Guvernul de la Berlin a înfiinţat un holding pentru a realiza o posibilă naţionalizare a Gazprom Germania, afacerea cu energie abandonată de compania Gazprom din Rusia în luna aprilie, a informat duminică Welt am Sonntag, transmite Reuters.

Autoritatea de reglementare a energiei din Germania a declarat în aprilie că va administra compania - o afacere de comercializare, stocare şi transport - în interesul Germaniei şi al Europei. Sub denumirea de Securing Energy for Europe Holding GmbH (SEEHG), holdingul este responsabil pentru investiţiile companiei, a relatat ziarul, citând un document guvernamental.

Doi avocaţi de la firma de avocatură CMS Hasche Sigle sunt directori generali, a adăugat publicaţia. CMS Hasche Sigle a refuzat să comenteze ştirea, invocând obligaţii de respectare a confidenţialităţii. Ministerul german al economiei a declarat că este la curent cu înfiinţarea holdingului, considerată drept o măsură de precauţie în vederea oricărei decizii de restructurare. 

Capacităţile de stocare a gazelor din Rusia sunt aproape pline

Grupul rus Gazprom a anunţat vineri că a umplut capacităţile interne de stocare în proporţie de 91,4%, până la data de 26 august, transmite Reuters.

Nivelul capacităţilor de stocare din Rusia înaintea sezonului de iarnă este urmărită cu atenţie, de când Moscova a anunţat că va prioritiza livrările de gaze pe piaţa sa internă, în detrimentul exporturilor.

Gazprom a anunţat luna aceasta că preţurile europene la gaze ar putea creşte iarna aceasta cu 60%, la peste 4.000 dolari per 1.000 metri cubi, deoarece exporturile şi producţia companiei ruse de stat continuă să scadă, în urma sancţiunilor occidentale.

Fluxurile de gaze din Rusia, principalul furnizor al Europei, s-au situat la un nivel redus anul acesta, după ce o rută a fost închisă când Moscova a trimis trupe în Ucraina, în februarie, şi după ce sancţiunile au dus la o dispută privind echipamentul folosit pentru gazoductul Nord Stream 1. Ca rezultat, preţul gazelor a crescut.

"Preţurile gazelor pe piaţa spot din Europa au atins 2.500 dolari (per 1.000 metri cubi). Conform unor estimări conservatoare, dacă tendinţa persistă, preţurile vor depăşi 4.000 dolari per 1.000 metri cubi iarna aceasta", susţine Gazprom.

În primăvară, la hub-ul TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă pentru gazul natural în Europa, cotaţiile au atins nivelul record de aproape 335 de euro pentru un Megawatt oră (MWh).

Kievul a închis una din rutele Gazprom pentru exporturile spre Europa, în timp ce Gazprom a redus livrările la doar 20% din capacitatea gazoductului Nord Stream 1 spre Germania, din cauza disputei privind echipamentul.

Per total, exporturile de gaze ale Gazprom au scăzut cu 36,2%, la 78,5 miliarde metri cubi, în perioada ianuarie - 15 august, în timp ce producţia a înregistrat un declin de 13,2%, la 274,8 miliarde metri cubi, faţă de anul precedent, se arată în comunicatul companiei ruse. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.