"Norvegia este o țară norocoasă", a spus el după o vizită efectuată la uzina de lichefiere a gazelor de la Melkoya, localitate situată nu departe de Hammerfest, în Arctica. "Avem mijloacele necesare pentru a face diferența și sunt conștient de această responsabilitate”, a adăugat el. 

Începând de anul trecut, regatul scandinav a depus eforturi susținute pentru a compensa prăbușirea livrărilor de gaz rusesc către Europa, devenind, astfel, primul ei furnizor. Ceea ce a permis Norvegiei să câștige semnificativ pe fondul creșterii prețurilor la gaze, și acum ridicate după ce în 2022  au atins maxime istorice din cauza războiului.

În acest an, guvernul anticipează un excedent bugetar record de 1.127 de miliarde de coroane (104 miliarde de euro), bani care vor intra în fondul suveran de investiții al țării, cel mai mare din lume, cu active de peste 13.400 de miliarde de coroane. Sunt voci în Europa și nu numai, care îndeamnă Oslo să redistribuie cel puțin o parte din aceste încasări neașteptate către ucraineni, altfel riscă să fie văzut ca un "profitor de război".

"Resping categoric o asemenea interpretare a lucrurilor”, a spus Store. "Timp de 50 de ani, Norvegia a explorat, pe propriul risc, și a produs resurse energetice, petrol și gaze", spune el. "Și nu Norvegia stabilește prețurile. Iar un preț ridicat la gaze înseamnă, de asemenea, și facturi mai scumpe inclusiv pentru familiile și întreprinderile norvegiene, "ceea ce reprezintă o mare provocare politică pentru noi", o țară care funcționează, se încălzește și se deplasează în mare parte pe bază de electricitate.

Un ajutor pe mai mulți ani

Comparativ cu veniturile uluitoare generate indirect de război, contribuția Norvegiei sprijinul internațional acordat Kievuli pare modestă: Oslo afirmă că a cheltuit 10,7 miliarde de coroane (985 de milioane de euro) pentru asistență civilă și militară. În ceea ce privește ajutorul ca proporție din PIB, Norvegia ocupă un modest loc 15 în clasamentul Institutului Kiel pentru economia mondială. "Cred că acest clasament se va schimba foarte curând", a dat de înțeles premierul norvegian. 

Guvernul de la Oslo urmează să prezinte în zilele acestea "un pachet de ajutor multianual" de care vor beneficia Ucraina și țările sărace afectate de consecințele războiului, cum ar fi creșterea prețurilor la cereale. Un plan care, potrivit părții norvegiene, îi va ajuta pe ucraineni "să își mențină infrastructura civilă, pentru a spera că într-o zi vor reconstrui o Ucraină liberă, sprijinindu-i în același timp și din punct de vedere militar". Suma exactă și conținutul vor fi comunicate "la începutul lunii februarie".

Se mai înregistrează și pierderi 

Între timp, Fondul suveran de investiţii al Norvegiei a raportat pierderi record, de 1.640 miliarde de coroane norvegiene (164,4 miliarde de dolari) în 2022, încheind perioada de trei ani de profituri ridicate.Precedentele pierderi masive, de 633 miliarde de coroane norvegiene, au fost înregistrate în timpul crizei financiare globale din 2008.

"Războiul din Ucraina, majorarea dobânzilor şi inflaţia ridicată au afectat piaţa. Aceste evoluţii au avut un impact negativ atât asupra pieţelor bursiere, cât şi asupra pieţelor de obligaţiuni, în acelaşi timp, ceea ce este extrem de neobişnuit", a afirmat directorul general Nicolai Tangen. Pierderile încheie perioada 2019 - 2021, când în fiecare an au fost raportate profituri record, de peste 1.000 de miliarde de coroane norvegiene.

În 2022, randamentul general al investiţiilor fondului a fost unul negativ, de 14,1%. Investiţiile în acţiuni au avut un randament negativ de 15,3%, iar portofoliul de investiţii în instrumente cu venit fix a avut un randament negativ de 12,1%. În schimb, investiţiile în imobiliare au avut un randament pozitiv de 0,1%, iar cele în proiecte din domeniul energiilor regenerabile un randament pozitiv de 5,1%.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.