Primul magnetofon a fost fabricat în Germania, în 1935, și depășea un metru și jumătate înălțime. Ulterior, dimensiunile i-au fost reduse însă magnetofonul era în continuare masiv și relativ greu de utilizat. Însă față de discurile de vinil, avea mai multe atuuri: o durată de înregistare pe o bandă de circa două ore și o calitate mut mai bună a sunetului. În România, magnetofonul a avut perioada sa de glorie în anii 80-90 când era socotit un produs de lux, însă apariția compact-discului i-a adus o pensionare subită.
Obiecte de anticariat
Acum magnetofoanele pot fi găsite în anticariate cu prețuri care pot ajunge și la 900 de lei pentru un magnetofon Kashtan, nume cu mare prestigiu altădată. Însă ultimele modele de magnetofoane atinge prețuri amețitoare, mai ales dacă sunt nefolosite sau au boxele și stația de amplificare originală. Pe site-urile de vânzări online, un asemenea magnetofon este scos la vânzare cu prețuri între 3.000 și 16.000 de lei. Benzile de magnetofon sunt disponibile la prețuri de 30-60 de lei bucata, însă mai toate sunt deja înregistrate, iar posibilitatea de a găsi benzi noi este practic nulă.
Casetofonul a fost inventat de Philips în 1963 și avea avantajul că aveda dimensiuni mai reduse decât masivul magnetofon, chiar dacă nu atingea calitatea redării a acestuia din urmă. Pe același principiu a apărut videocasetofonul, cu care părinții noștri își desăvârșeau cultura cinematografică uitându-se la filmele introduse clandestin în țară în ultimii ani ai regimului comunist. Compact-discul și DVD-urile le-au ”îngropat” tot în anii 90. Spre deosebire de videocasetofon, încă mai există nostalgici ale castefoanelor audio. Astfel, unul de calitate și în stare bună poate fi achiziționat la circa 200 de lei, iar când cazuri excepționale ajunge și la 1.000 de lei, pe când un videocasetofon acceptabil ajunge la numai 100 de lei.
Citește și: Investiție de 1, 2 milioane euro pentru livrarea şi expedierea coletelor
Puțini mai știu că moda mersului pe stradă cu căștile în urechi a apărut odată cu walkmanul, casetofonul portabil, de mici dimensiuni, lansat în 1979 de către Sony. Paradoxal, un asemenea dispozitiv este destul de scump, prețul mediu fiind în jur de 250 de lei, chiar mai scump decât unele CD-playere portabile. Oricum, acestea nu au atins niciodată o popularitate prea mare, având dimensiuni prea mari pentru a fi purtate pe stradă fără disconfort și, în plus, au fost înlocuite repede de playerele MP3.
Vinilul revine în forță
Discul de vinil a fost prima modalitate de stocare a sunetului pe suport fizic încă de la sfârșitul secolului XIX, însă cunoaște o revigorare aproape neașteptată în era digitală. Mulți dintre ascultătorii împătimiți de muzică se întorc către discul de vinil, mai ales că în ultima perioadă au apărut progrese în ce privește remedierea problemelor legate de uzura clasicelor ”plăci”. În ultimele decenii, vânzările de viniluri au explodat, iar mulți artiști preferă să-și lanseze albumele atât de CD, cât și pe vinil. Iar acest hobby nu este chiar ieftin. Dacă prețul unui album nou pe CD în România este, în medie, de 70 de lei, unul pe vinil ajunge la 100 de lei. La nivel global, piața vinilurilor este estimată la jumătate de miliard de dolari, de 10 ori mai mare decât în urmă cu un deceniu.
În plus, fanii acestei mode ”retro” nu mai sunt nevoiți să caute prin vechiturile părinților deoarece este ușor de procurat un pick-up nou, iar oferta este pentru toate buzunarele, de la 250 de lei până la 1.500 de lei. Au apărut și așa numitele ”music center”, varianta modernă a vechilor ”combine muzicale”, care pot reda plăci de vinil, casete audio, USB-uri și compact-discuri. Un astfel de gadget are prețuri ce variază între 1.000 și 2.500 de lei. Pentru cei din cale-afară de nostalgici sunt disponibile și pickup-uri cu pâlnie, similare celor din prima jumătate a secolului trecut.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.