Miniştrii Agriculturii din ţările G7 (Grupul celor şapte ţări puternic industrializate) au condamnat duminică folosirea de către Rusia a alimentelor "ca mijloc destabilizator şi instrument de coerciţie geopolitică" în timpul invaziei sale în Ucraina, transmite EFE.

"Continuăm să condamnăm în termenii cei mai fermi războiul de agresiune ilegal, neprovocat şi nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei", se arată în declaraţia comună adoptată de Grupul celor Şapte la finalul reuniunii lor de două zile din oraşul japonez Miyazaki (sud-vest), la care a luat parte şi reprezentantul UE.

Miniştrii agriculturii din Germania, Canada, Statele Unite, Franţa, Italia, Japonia, Regatul Unit şi Uniunea Europeană şi-au exprimat "profunda îngrijorare faţă de impactul devastator pe care războiul îl are asupra securităţii alimentare mondiale, în special prin creşteri bruşte de preţuri la cereale, combustibil şi îngrăşăminte, care îi afectează în mod disproporţionat pe cei mai vulnerabili", se arată în text.

G7 şi-a manifestat susţinerea pentru iniţiativele întreprinse de UE, Ucraina şi Turcia în vederea deschiderii canalelor de export de cereale din teritoriul afectat de război, unul din cei mai mari producători mondiali, şi, specific, şi-a exprimat "sprijinul ferm" pentru extinderea şi punerea în aplicare a iniţiativei de transport de cereale prin Marea Neagră.

Grupul celor şapte ţări puternic industrializate s-a angajat să-i "sprijine pe cei mai afectaţi de militarizarea alimentelor de către Rusia", prin măsuri care să le asigure accesul la alimente şi îngrăşăminte.

De asemenea, semnatarii declaraţiei şi-au reafirmat angajamentul de a susţine reconstrucţia şi redresarea Ucrainei, împărtăşind cu această ţară diversele lor experienţe şi expertize agricole, precum şi contribuind la refacerea infrastructurii şi la accesul la finanţare şi la seminţe pentru fermierii ucraineni prin intermediul organizaţiilor internaţionale.

Citeşte şi: Oligarhii ruşi, tot mai bogaţi. Cu cât le-au crescut averile anul trecut

Cei mai bogaţi oameni din Rusia au adăugat 152 de miliarde de dolari la avuţia lor pe parcursul anului trecut, profitând de preţurile ridicate la resursele naturale, ceea ce înseamnă că şi-au revenit după diminuarea semnificativă a averilor înregistrată imediat după ce a izbucnit războiul din Ucraina, susţine revista Forbes, preluată de Reuters.

Potrivit ediţiei ruseşti a revistei Forbes, în prezent Rusia are, în mod oficial, 110 miliardari, cu 22 mai mulţi decât anul trecut, iar averea lor combinată a crescut până la 505 miliarde de dolari, de la 353 miliarde de dolari conform listei anterioare.

În plus, Forbes subliniază că lista miliardarilor ruşi ar fi putut fi cu cinci persoane mai mare, dacă fondatorul DST Global, Yuri Milner, fondatorul Revolut, Nikolay Storonsky, fondatorul Freedom Finance, Timur Turlov, şi cei doi fondatori ai JetBrains, Sergei Dmitriev şi Valentin Kipyatkov, nu ar fi renunţat la cetăţenia rusă.

"Clasamentul de anul trecut a fost influenţat şi de predicţiile apocaliptice cu privire la economia rusească", subliniază editorii Forbes, precizând că în 2021, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, cei mai bogaţi oameni din Rusia aveau o avere combinată de 606 miliarde de dolari.

După ce preşedintele Vladimir Putin a declanşat o "operaţiune militară specială" în Ucraina, la data de 24 februarie 2022, Occidentul a impus ceea ce a numit cele mai severe sancţiuni din istoria modernă asupra economiei ruseşti, şi a unora dintre cei mai bogaţi oameni din Rusia, în încercarea de a-l pedepsi pe Putin pentru războiul din Ucraina.

Economia rusească s-a contractat cu 2,1% în 2022, ca urmare a presiunilor create de sancţiunile occidentale, dar cu toate acestea a fost capabilă să îşi vândă petrolul, metalele şi celelalte resurse naturale pe pieţele globale, în special în China, India şi Orientul Mijlociu. În paralel, preţul mediu al ţiţeiului Urals, coloana vertebrală a economiei ruseşti, a fost de 76,09 dolari per baril în 2022, în creştere faţă de 69 de dolari în 2021. De asemenea, preţul îngrăşămintelor, un alt produs important exportat de Rusia, a crescut şi el anul trecut.

Luna aceasta Fondul Monetar Internaţional şi-a îmbunătăţit estimările privind ritmul de creştere a economiei ruseşti în acest an, de la 0,3% până la 0,7%, dar le-a revizuit în jos pentru anul viitor, de la 2,1% până la 1,3%, precizând că se aşteaptă ca criza de mână de lucru şi exodul companiilor occidentale să afecteze economia rusească în 2024.

Andrei Melnichenko, care şi-a construit averea în domeniul îngrăşămintelor, a fost plasat de Forbes pe prima poziţie în topul celor mai bogaţi oameni din Rusia, cu o avere estimată la 25,2 miliarde de dolari, mai mult decât dublu faţă de averea sa estimată din 2021. Pe locul al doilea se situează Vladimir Potanin, preşedinte şi cel mai mare acţionar la Nornickel, cel mai mare producător mondial de paladiu şi nichel, cu o avere estimată la 23,7 miliarde de dolari. Podiumul este completat de Vladimir Lisin, care controlează producătorul de oţel NLMK, cu o avere de 22,1 miliarde de dolari potrivit Forbes Rusia.

Pe lângă oligarhii care au făcut avere din privatizarea companiilor de stat, pe lista Forbes apar însă şi noi nume ale unor miliardari care au făcut avere din snacks-uri, supermarket-uri, chimicale, construcţii şi industria farmaceutică, ceea ce sugerează că cererea internă în Rusia a rămas una solidă în pofida sancţiunilor occidentale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.