Pentru cei care răspund însă de protecția instalațiilor terestre vulnerabile la furtunile solare, spectacolul a fost nu a fost nici pe departe o încântare. „Trebuie să înțelegem că în spatele acestei splendori se ascunde un mare”, a atras atenția Quentin Verspieren, coordonatorul programului de securitate spațială la Agenția Spațială Europeană (ESA).

În același spirit a vorbit și Mike Bettwy, de la Centrul american de previziuni meteorologice spațiale, concentrat mai degrabă să anticipeze impactul potențial dăunător” al furtunilor solare. Aflate la originea aurorelor boreale, ele pot însă prăji atât rețelele electrice, cât și sateliții. În plus, ele îi pot expune pe astronauți la radiații periculoase.

Aurora boreală din 11 și 12 mai a fost rezultatul celei mai puternice furtuni geomagnetice înregistrate din octombrie 2003, de la așa numita „furtună de Halloween”, care a întrerupt alimentare cu energie electrică în Suedia și a deteriorat rețelele din Africa de Sud.

De data aceasta, daunele au fost aparent mai mici, a spus Bettwy, potrivit căruia sunt doar daune vizibile, ușor detactabile. Va fi nevoie de câteva săptămâni sau luni până când efectele asupra sateliților vor ieși în totalitate la iveală. 

Absolut neterminat

Furtunile geomagnetice apar când fluxuri de particule încărcate electric sunt aruncate de pe suprafața Soarelui și ajung în magnetosferă, câmpul magnetic al Pământului. Aceste fluxuri de particule sunt deosebit de intense când sunt ejectate de masa  coronală, erupții foarte puternice ce apar în apropierea petelor solare. 

Iar, după cum susține Alexi Grover, de la ESA, este pe cale să se formeze o nouă astfel de pată solară, ceea ce prevestește o intensificare a activității solare în zilele următoare. ”Este o mare greșeală să spui că, odată ce furtuna a trecut, totul s-a terminat. Nu s-a terminat nimic”, a punctat expertul, recunoscând, totodată, că este greu de anticipat gravitatea viitoarelor erupții. 

Cert este că Soarele se apropie de un vârf de activitate în ciclul său de unsprezece ani. Riscurile unei noi furtuni geomagnetice sunt, prin urmare, la cel mai mare nivel. Când? ”Din clipa asta și până la sfârșitul anului”, a răspuns Mike Bettwy.

Ce fel de ameninţări

Furtunile geomagnetice creează o sarcină electrică care prăjește circuitele de satelit și supraîncărcă rețelele electrice. Un fenomen al cărui cel mai faimos și puternic exemplu este evenimentul Carrington din 1859. Dacă s-ar repeta? Nu un dezastru apocaliptic, deoarece, pentru a evita întreruperi prelungite de curent provocate de asemenea anomalii, cum a fost în Suedia în 2003 sau în Canada în 1989, cele mai multe țări au luat măsurile necesare. 

Cu siguranță vor exista însă probleme de alimentare, va fi pierdere de semnal și, în general, vor fi perturbate o serie întreaga de activăți pe partea electronică. De aceea, experții recomandă să fie păstrate truse de prim ajutor pentru a face față unei pane de curent de o zi sau două. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.