Achizițiile de vin au scăzut cu 3,3% față de 2023, ajungând la 214,2 milioane de hectolitri (mhl), detaliază OIV în raportul său anual, bazat pe date oficiale furnizate de state. Dacă această estimare se confirmă, „va fi cel mai mic volum înregistrat din 1961” (213,6 mhl).
Prețuri în creștere, cerere în scădere
La baza acestei scăderi se află o cerere redusă pe piețe cheie, precum Statele Unite, dar și prețuri medii majorate din cauza unor volume de producție slabe, a creșterii costurilor și a inflației generale: consumatorul plătește vinul, în medie, cu 30% mai mult decât în perioada 2019–2020.
Este „furtuna perfectă”, subliniază Giorgio Delgrosso, șeful diviziei de statistică din cadrul OIV. Consumului de vin este în declin din 2018 (-12%), în special din cauza scăderii vânzărilor în China, în ciuda unei reveniri post-COVID în 2021.
Factori structurali pe termen lung
„Dincolo de perturbările economice și geopolitice pe termen scurt, este important să ținem cont de factorii structurali pe termen lung care contribuie, de asemenea, la declinul observat al consumului”, subliniază organizația interguvernamentală fondată în urmă cu 101 ani: schimbarea preferințelor de consum, stiluri de viață noi...
Europa rămâne dominantă, dar în declin
În Europa, care reprezintă 48% din vânzările mondiale, consumul a scăzut cu 2,8% în 2024. În Franța, țară adesea asociată cu vinul, consumul este în scădere constantă de decenii și a mai scăzut cu încă 3,6% anul trecut.
„Este o scădere complexă: nu se mai bea decât la evenimente festive, iar tinerii consumă mai puțin decât părinții lor”, explică pentru AFP expertul francez Nicolas, care consideră totuși că „bem mai puțin, dar mai de calitate”, pe fondul „creșterii costurilor produselor”.
Spania și Portugalia se numără printre rarele piețe europene unde consumul a crescut, deși modest. Pe prima piață mondială, Statele Unite, consumul a regresat cu 5,8%, ajungând la 33,3 milioane de hectolitri.
Pe termen lung, întrebarea este: „Va readuce scăderea inflației promisă pentru 2026 de către economiști China și Statele Unite înapoi pe piață? Sau ne vom stabiliza la niveluri ceva mai joase? Acestea sunt cele două scenarii”, greu de departajat în acest stadiu, explică Giorgio Delgrosso.
Recolta, sub așteptări
Producția viticultorilor a scăzut în 2024 la cel mai redus nivel din ultimii peste 60 de ani, înregistrând un declin de 4,8%, până la 225,8 milioane de hectolitri (mhl).
Acest rezultat este chiar sub cele mai pesimiste estimări publicate la sfârșitul anului 2024, după ce Spania și Statele Unite și-au revizuit în jos cifrele de producție.
Vreme extremă și condiții meteorologice instabile
Recoltele au fost afectate de o abundență excesivă de precipitații în anumite regiuni și de secetă în altele, contribuind la scăderea globală a producției. Europa, care reprezintă 61% din totalul producției, a înregistrat cea mai slabă recoltă din acest secol.Italia revine pe primul loc în lume, Franța înregistrează o scădere istorică
Italia își recapătă poziția de lider mondial al producției, cu 44 de milioane de hectolitri. În schimb, producția Franței a scăzut cu 23%, ajungând la cel mai mic nivel din 1957, dar rămâne pe locul doi cu 36,1 milioane de hectolitri.
Urmează Spania cu 31 mhl și Statele Unite, care au produs 21,1 mhl, în scădere cu 17,2%, în special din cauza valurilor extreme de căldură.În emisfera sudică, recolta nu a mai fost atât de redusă de peste 20 de ani.
Comerțul internațional de vin, stabil
Efectele unei producții reduse și ale prețurilor mai ridicate s-au reflectat în comerțul internațional: s-au exportat 99,8 milioane de hectolitri, același volum ca în 2023, dar cu 5% sub media ultimilor cinci ani.
Totuși, această scădere în volum a fost compensată de o valoare ridicată a exporturilor: 35,9 miliarde de euro în vinuri au fost schimbate anul trecut, datorită unui preț mediu de 3,60 euro pe litru — același nivel record ca în 2023.
Italia, primul exportator mondial de vin, a înregistrat o creștere a comenzilor, susținută în special de popularitatea vinurilor spumante precum Prosecco.
Suprafețele cultivate, în continuă scădere
Suprafața cultivată cu viță-de-vie a continuat și ea să se reducă. Totuși, acest aspect „nu ne îngrijorează prea tare”, afirmă Giorgio Delgrosso, care consideră că ar putea fi o reacție normală a pieței, dar și un semn al unei eficiențe mai mari, al renunțării la anumite terenuri sau al aplicării unor noi reglementări.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.