Krišjānis Kariņš, fost prim-ministru leton și candidat autodeclarat la șefia NATO, a declarat pentru Financial Times că Rusia are o "ideologie alimentată de imperialism", ceea ce înseamnă că amenințarea din partea Moscovei va persista chiar și sub un nou președinte sau dacă Ucraina își va recâștiga tot teritoriul.

"Rusia nu se va opri, Rusia poate fi doar oprită. Oprirea Rusiei în Ucraina nu înseamnă că s-a terminat. Înseamnă pur și simplu că va trebui să continuăm. Asta este ceea ce este important pentru NATO: că va trebui să lucrăm la o strategie pe termen lung de limitare a Rusiei", a declarat Kariņš.

Statele baltice și Finlanda se află pe linia frontului între NATO și UEiar acestea și-au intensificat avertismentele că este puțin probabil ca președintele rus Vladimir Putin să se limiteze doar la Ucraina în timp ce diplomații ruși au lansat diverse amenințări.

Letonia, împreună cu Estonia și Lituania, și-a crescut dramatic cheltuielile militare în anii care au trecut de la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014. Ea își propune să cheltuiască 3% din PIB pentru armata sa până în 2027, depășind obiectivul NATO de 2%.

Kariņš a declarat că NATO trebuie să stimuleze capacitatea și "interoperabilitatea" industriei sale de apărare pentru a se asigura că diferitele sisteme de armament sunt standardizate și pentru a permite un mai mare schimb de muniție și artilerie între aliați.

"Odată ce războiul se va încheia, mașina de război va începe să se reconstruiască. Va căuta să provoace, să creeze dificultăți la granița sa. Noi știm acest lucru. Trebuie să ne asigurăm, din partea NATO, că probabilitatea oricăror incidente este pur și simplu exclusă, prin hotărârea noastră, prin investițiile noastre în apărare", a adăugat el.

Marea Baltică - la care Rusia are, de asemenea, acces - va deveni un "lac NATO", potrivit lui Kariņš, în urma aderării Finlandei și Suediei la alianță. Finlanda s-a alăturat în aprilie anul trecut, devenind al 31-lea membru al NATO, dar aderarea Suediei a fost întârziată de Turcia și Ungaria.

Diplomații nordici au sugerat în privat că atât Finlanda, cât și Suedia ar putea trimite trupe în Letonia ca parte a grupurilor de luptă avansate ale NATO pentru statele de pe linia frontului.

Kariņš a declarat că Letonia ar saluta o astfel de desfășurare pentru a se alătura trupelor multinaționale din 10 țări din țara sa, conduse de Canada. "Este un microcosmos pentru modul în care NATO poate lucra împreună pentru apărarea colectivă", a adăugat ministrul de externe.

Kariņš a recunoscut că este un moment dificil în războiul din Ucraina. Dar a adăugat că este optimist că atât Europa, cât și SUA vor continua să sprijine Kievul din punct de vedere militar și financiar, susținând că Rusia încearcă să "psihologizeze" Occidentul spunând că este divizat.

"Rusia încearcă să insufle o îndoială în rândul nostru... . Dar Putin a reușit să revigoreze NATO. Am reușit să convergem asupra tuturor problemelor de până acum în ceea ce privește Ucraina", a declarat el, în ciuda faptului că Ungaria a blocat finanțarea UE pe termen lung pentru Kiev.

El a adăugat că este nevoie de unitate occidentală și de aderare la NATO pentru Ucraina după război. "Rusia nu este o problemă în Ucraina doar pentru Ucraina, ci reprezintă un pericol pentru întreaga Europă, chiar și după războiul din Ucraina", a spus el. "Dacă Ucraina își recâștigă teritoriul, Rusia va fi în continuare o amenințare. Asta înseamnă că trebuie să ne adaptăm gândirea pe termen lung".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.