Fraudele bancare în era AI. Claudiu Cazacu (XTB): Cine poartă responsabilitatea

Mihai Ciobanu |
Data actualizării: | Data publicării:
Hacker / FOTO: Freepik
Hacker / FOTO: Freepik

Dezvoltarea tehnologiei AI și utilizarea în creștere a instrumentelor bancare online au permis nu doar o eficiență sporită a sistemelor economice și de plăți, ci și deschiderea către noi vulnerabilități, impunându-se introducerea unor reglementări clare privind împărțirea responsabilității în cazul fraudelor, cu implicarea rețelelor sociale, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.

Valul de fraude care a lovit consumatorii, care include la interferențe pe circuitul de plată prin introducerea unor detalii false ale destinatarului, dar și promovarea unor magazine virtuale care nu vindeau în realitate bunurile și serviciile promovate și chiar uzurparea identității și accesarea neautorizată a aplicațiilor bancare a stârnit îngrijorare și nemulțumire. Aceste aspecte au condus la un set de răspunsuri din partea autorităților.

 

Cine este răspunzător în cazul unei fraude bancare? Clientul, banca sau chiar rețelele sociale care au oferit, în multe cazuri, mediul de propagare a înșelătoriilor, de la identitate falsă până la vânzarea de servicii și produse inexistente?

La această întrebare deosebit de sensibilă, răspunsul în Marea Britanie este: în anumite condiții, până la o anumită sumă, nu clientul păgubit, ci banca sau PSP (procesatorul de servicii de plată).

 

Suma până la care, din 7 octombrie, se pot ridica despăgubirile este de 85 000 de lire sterline și aceasta, ajustată descendent de la 415 000 lire sterline în urma protestelor puternice ale instituțiilor financiare. În același timp, mediul financiar consideră că responsabilitatea este în bună parte a rețelelor sociale, punctează consultantul de strategie XTB România.

 

O verigă lipsă în limitarea fraudelor este eliminarea la scară largă a conturilor suspecte, potrivit lui Rob Jones, director al National Economic Crime Centre din Marea Britanie.

 

PSP, între care și Revolut, au criticat abordarea unor rețele sociale, solicitând împărțirea responsabilității financiare cu acestea în cazul unor pierderi generate de fraude. Laburiștii au propus, înaintea alegerilor din iulie, o lege care să facă firmele din IT care operează rețele sociale responsabile pentru o parte din pierderi.

Nu este clar dacă proiectul va merge înainte, dar susținătorii din mediul legislativ și cel bancar spun că este esențial ca firmele de tehnologie să fie motivate, prin penalitățile financiare propuse, să lupte decisiv împotriva tentativelor de fraudă online.

O aliniere a stimulentelor ar fi elementul cheie al propunerii. Meta, deținătorul Facebook, a ripostat ferm, adăugând că schimbul de informații este soluția și proiectul plot cu băncile NatWest și Metro ar putea fi extins. Anul trecut, pierderile în urma plăților neautorizate au atins 460 milioane de lire sterline, 70% din acestea fiind comenzi online pentru bunuri care nu au mai ajuns la destinație.

În Europa, directiva de plăți PSD3, văzută ca o evoluție, nu o revoluție a variantei PSD2, include prevederi importante pentru consumatori. Directiva ar urma să fie definitivată în trimestrele următoare, dar, cu perioada de tranziție, aplicată abia din 2026, subliniază Claudiu Cazacu.

 

Tiparul fraudelor din România, frecvent în CEE

 

Autoritatea Bancară  Europeană a observat că în cazul transferurilor instant, care vor fi extinse în întreaga Europă în anii următori, procentul de fraudă e de aproape 10 ori mai mare decât în cazul transferurilor clasice, în același timp ratele de fraudare pentru plățile transfrontaliere sunt de 9 ori mai mari decât pentru cele domestice.

În plus, anumite state sunt mult mai vulnerabile, unele depășind de 10 ori media EEA (Zona Economică Europeană). În România, astfel de tentative de fraudă au utilizat falsificări de imagine a unor persoane publice, inclusiv din mediul financiar-bancar, pentru a promova scheme promițând câștiguri procentuale foarte ridicate. Situația se întâlnește în mai multe din statele central și est-europene .

Răspunderea prestatorilor de servicii de plată va fi invocată în anumite situații, astfel încât monitorizarea și reacția pentru anumite tipare de tranzacții neobișnuite care ar fi trebuit să atragă atenția să cadă în sarcina instituțiilor de plată, nu a clientului, punctează reprezentantul XTB România.

Se ia notă de înmulțirea pronunțată a cazurilor de fraudare, nu doar pentru că se propun reguli pentru autentificare mai puternică, monitorizarea tiparelor de tranzacții sau verificarea combinației corecte nume/IBAN, ci și pentru schimbul de informații între diferiți PSP.

În același timp, mai important, se au în vedere cazurile în care, prin accesare neautorizată a contului sau inducere în eroare în privința destinatarului plății, responsabilitatea nu este a clientului, ci a băncii/PSP. 

Având în vedere tendințele de creștere masivă a tentativelor de fraudă din ultimii ani și posibilitățile noi deschise de tehnologie, împreună cu inventivitatea și organizarea uneori complexă a inițiatorilor, lupta pentru alocarea responsabilității financiare către giganții rețelelor sociale e una cu mize financiare imense.

O mai bună informare a clienților și autentificarea mai sigură vor oferi un grad de protecție suplimentară, iar schimbul de informații între firmele de tehnologie și procesatori de plăți, dar și între diferiți procesatori de plăți vor facilita detectarea unor tipare de fraudă.

Totuși, presiunea de a aduce rețelele sociale într-o implicare mai puternică în combaterea practicilor ilegale va crește, fiind posibil ca Marea Britanie să ofere un studiu de caz în privința împărțirii responsabilității - și a poverii financiare - a breșelor în plățile consumatorilor. Pentru viitor, într-un orizont de 2-3 ani de zile, ar putea fi un factor nefavorabil la adresa profitabilității unor companii deținătoare de rețele sociale, arată Claudiu Cazacu.

 

 

Despre XTB:

Grupul XTB este un furnizor internațional de produse, servicii și soluții tehnologice de tranzacționare și investiții. Entitățile Grupului XTB sunt supravegheate de cele mai mari autorități de reglementare din lume, inclusiv FCA, CySEC și KNF. De peste 18 ani, XTB Group a oferit investitorilor de retail acces imediat la sute de piețe din întreaga lume. XTB este o companie fintech bazată pe încredere, tehnologie și suport. Din 2004, Grupul XTB și-a extins activitatea, care acoperă acum peste 20 de piețe majore din Europa, America Latină și Asia, câștigând încrederea a peste 1 milion de clienți. Folosind propriile platforme premiate xStation și xStation Mobile, entitățile XTB Group oferă acces la peste 6.000 de instrumente financiare, inclusiv acțiuni reale, ETF-uri și CFD-uri pentru Forex, indici, mărfuri, acțiuni, ETF-uri și criptomonede. Prin X-Open Hub, XTB oferă tehnologie de vârf instituțiilor financiare din întreaga lume. Mai multe pe: www.xtb.com.

 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9766
Diferența 0.0004
Zi precendentă 4.9762
USD
Azi 4.7317
Diferența 0.0147
Zi precendentă 4.717
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 4.9766 RON
USD flag1 USD = 4.7317 RON
GBP flag1 GBP = 5.9743 RON
CHF flag1 CHF = 5.3535 RON
AUD flag1 AUD = 3.0801 RON
DKK flag1 DKK = 0.6672 RON
CAD flag1 CAD = 3.3872 RON
HUF flag1 HUF = 0.0121 RON
JPY flag1 JPY = 0.0307 RON
NOK flag1 NOK = 0.4280 RON
SEK flag1 SEK = 0.4288 RON
XAU flag1 XAU = 405.9099 RON
Monede Crypto
1 BTC = 468995.65RON
1 ETH = 15971.47RON
1 LTC = 427.32RON
1 XRP = 6.63RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.99% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.59%
6 luni: 5.63%
12 luni: 5.68%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET17302.900.63%
BET-BK3221.640.41%
BET-EF929.350.69%
BET-FI60662.120.61%
BET-NG1219.650.92%
BET-TR38161.220.63%
BET-TRN37092.260.63%
BET-XT1485.430.59%
BET-XT-TR3220.460.59%
BET-XT-TRN3136.900.59%
BETAeRO921.78-0.46%
BETPlus2560.280.63%
RTL38306.500.68%

Opinii

Dumitru Chisăliță, președintele AEI
Profesorul Mircea Coșea / Foto: Crișan Andreescu

Donald Trump revine. Mircea Coşea: Ce se schimbă pentru România și economia europeană?

Donald Trump a fost ales din nou președinte în...

Adrian Negrescu, analist economic

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel