Această creștere apare ca rezultat al unor venituri fiscale sub așteptări, ceea ce a forțat autoritățile să renunțe la o parte din cheltuielile planificate inițial pentru acest an, după cum a transmis agenția Bloomberg. Decizia reflectă o încercare de a ajusta bugetul într-un context economic tot mai tensionat, care pune presiune pe finanțele publice și pe stabilitatea economică a țării.

Reducerea cheltuielilor centrale

În cadrul bugetului prezentat pentru anul 2024, Ministerul de Finanțe a indicat că statul va înregistra o scădere a cheltuielilor centrale cu aproximativ 6 miliarde de euro față de planul stabilit în 2022. Această ajustare vine în parte datorită anulării creditelor alocate mai multor ministere, o măsură implementată de fostul Guvern în vara acestui an, în urma deteriorării situației fiscale a țării. Reducerea a fost considerată o soluție de avarie pentru a compensa lipsa de venituri fiscale, o situație care amenință să afecteze stabilitatea economică pe termen lung.

În contextul noului buget, Franța speră să gestioneze mai eficient resursele și să evite o creștere a datoriei publice, care a devenit o preocupare majoră pentru investitori și instituțiile financiare internaționale.

Sprijin financiar pentru Ucraina și Noua Caledonie

Bugetul pe 2024 include și alocarea a 4,2 miliarde de euro pentru cheltuieli neprevăzute, destinate sprijinirii Ucrainei și al unui teritoriu de peste mări, Noua Caledonie. Acest sprijin face parte din angajamentele internaționale ale Franței și din responsabilitățile sale față de teritoriile sale exterioare, dar adaugă o presiune suplimentară asupra bugetului de stat într-un moment în care finanțele sunt deja afectate.

De asemenea, în luna aceasta, parlamentarii francezi urmează să dezbată proiectul de buget, urmând să aprobe o formulă finală care va include și aceste cheltuieli speciale.

Franța caută o soluție 

Pentru a reuși să-și redreseze finanțele, Franța solicită Uniunii Europene o extindere a perioadei de ajustare de la patru la șapte ani. Astfel, țara speră să își restructureze bugetul treptat și să evite sancțiunile prevăzute de noile norme fiscale europene. În acest scop, guvernul francez a propus mai multe reforme, printre care și majorarea vârstei de pensionare și revizuirea condițiilor de acordare a ajutorului de șomaj, măsuri menite să îmbunătățească perspectivele economice pe termen lung.

Aceste reforme au scopul de a calma investitorii și de a restabili încrederea în capacitatea Franței de a-și gestiona eficient finanțele publice. Reducerea deficitului bugetar și îndeplinirea condițiilor europene sunt esențiale pentru a evita retrogradările suplimentare din partea agențiilor de rating.

Evaluările Fitch și riscurile aferente

Recent, agenția Fitch Ratings a schimbat perspectiva de rating a Franței la una negativă, ceea ce arată o posibilă retrogradare viitoare a calificativului de țară. În aprilie 2024, Fitch a scăzut ratingul suveran al Franței de la „AA” la „AA minus”, un nivel similar cu cel atribuit Belgiei și Marii Britanii. Agenția a subliniat că situația fiscală a Franței este fragilă, iar proiecțiile indică o extindere a deficitului fiscal, care ar putea împinge datoria guvernamentală până la un nivel alarmant de 118,5% din PIB până în 2028.

Fitch estimează că deficitul va rămâne ridicat, atingând 5,4% din PIB în 2025 și 2026. De asemenea, este puțin probabil ca Franța să reușească să reducă deficitul sub pragul de 3% din PIB, conform regulilor Uniunii Europene, înainte de 2029. Această situație tensionată amplifică riscurile economice și poate afecta semnificativ poziția Franței în zona euro.

Presiune din partea investitorilor

Încercările Franței de a restabili echilibrul bugetar vin într-un moment delicat. Creșterea datoriei și perspectiva unei retrogradări a ratingului au sporit presiunea asupra autorităților de a implementa rapid reformele promise. Menținerea unei politici fiscale prudente, dar în același timp capabile să sprijine economia internă și angajamentele internaționale, rămâne o provocare semnificativă.

Astfel, Franța, a doua economie ca mărime din zona euro, continuă să jongleze între nevoia de a stabiliza deficitul și de a rămâne competitivă pe plan internațional. Deciziile luate în perioada următoare vor influența nu doar stabilitatea sa economică internă, ci și poziția sa în raport cu regulile stricte ale Uniunii Europene privind deficitul bugetar și datoria publică.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.