Luând cuvântul la o conferinţă de presă dedicată prezentării manifestului electoral al Partidului Social-Democrat, Olaf Scholz a spus că unul dintre principalele obiective ale SPD este să menţină, la un nivel ridicat, investiţiile în infrastructură, protecţia mediului şi digitalizare.

Întrebat dacă are de gând să suspende aşa-numita "frână a datoriilor" şi în 2022, pentru al treilea an consecutiv, Scholz a precizat doar că va prezenta un proiect de buget pentru anul următor în data de 24 martie. Însă ministrul german al Finanţelor a adăugat că toţi specialiştii care sunt implicaţi în planificarea bugetară au impresia că "este posibil ca, anul viitor, evoluţiile economice să facă necesară utilizarea, încă odată, a posibilităţilor prevăzute în constituţie, pentru a ne asigura că putem contracara efectele crizei".

Comentariile lui Olaf Scholz sugerează că autorităţile de la Berlin intenţionează să continue cheltuielile care au dus la o majorare semnificativă a deficitului bugetar şi după alegerile parlamentare din luna septembrie a acestui an iar o revenire la rigoarea fiscală, pentru care Germania era renumită, este exclusă. Parlamentul german a suspendat "frâna datoriilor" atât în 2020 cât şi în 2021 pentru a permite noi împrumuturi în valoare combinată de 310 miliarde de euro.

Citește și Cîțu: Bugetarii să dovedească că merită dublarea salariilor din ultimii 4 ani

În anul 2009, pentru a frâna acumularea de noi datorii, a fost inclus un paragraf special în Constituţia Germaniei. Conform acestui amendament, cunoscut sub numele de frâna datoriei, 'debt break', Guvernul federal poate contracta datorii noi până la echivalentul a 0,35% din Produsul Intern Brut. Însă Berlinul poate depăşi acest prag dacă Germania este lovită de un dezastru natural sau în "situaţii de urgenţă excepţională", care sunt dincolo de controlul statului şi afectează în mod semnificativ situaţia financiară a ţării.

În acest an, Ministerul german al Finanţelor intenţionează să contracteze datorii record în valoare de până la 180 miliarde de euro, pentru a putea continua măsurile de salvare şi stimulare pentru a proteja cea mai mare economie a Europei de impactul pandemiei de COVID-19. Datoriile record preconizate pentru acest an vin după ce în 2020 autorităţile de la Berlin au contractat noi datorii în valoare de 130,5 miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel anual de după cel de al doilea război mondial. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.