În ciuda îngrijorărilor legate de faptul că războiul Rusiei din Ucraina ar putea însemna o revenire la mai mulți combustibili fosili, majoritatea țărilor din Uniunea Europeană își stabilesc planuri mai ambițioase pentru a stimula energiile regenerabile.

19 dintre cele 27 de state membre ale UE au anunțat planuri mai ambițioase pe termen mediu ca răspuns la efectele războiului și la creșterea prețurilor la combustibilii fosili, potrivit unui nou raport al Ember și al Centrului pentru cercetare în domeniul energiei și al aerului curat.

Raportul, publicat joi, arată că, în comparație cu planurile lor din 2019, țările UE au redus cu aproape o treime cantitatea totală de energie pe care își propun să o obțină din combustibili fosili până în 2030.

În loc să se aprovizioneze cu 55% din energia electrică din surse regenerabile, așa cum era planificat anterior, țările UE vizează acum să atingă o cotă de 63% până în 2030, se arată în raport. În ianuarie 2022, UE se aproviziona cu 22% din energie din surse regenerabile.

„Tranziția în domeniul energiei electrice nu este doar o problemă legată de preocupările climatice, ci și una de asigurare a unei aprovizionări stabile cu energie pentru gospodăriile și întreprinderile europene. Acest lucru este evident mai ales pentru cei mai mari importatori de combustibili ruși, Germania, Italia și Țările de Jos mărind ambițiile eoliene și solare, Franța subvenționând izolarea locuințelor, iar alții accelerând instalațiile de pompe de căldură și electrificând transportul", se arată în raport.

Specialiștii au stabilit că Portugalia, Țările de Jos, Austria și Danemarca sunt pe cale să își procure aproape toată energia electrică din surse regenerabile până în 2030.

Germania, cel mai mare importator de petrol și gaze naturale din Rusia, intenționează acum să obțină 80% din energia electrică din surse regenerabile până în 2030, față de 62% cât a anunțat anterior. Italia, Irlanda și Grecia se îndreaptă spre o cotă de până la 70% de surse regenerabile în producția de electricitate, se mai arată în raport.

UE s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, și să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2050. A fi neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon înseamnă că emisiile sunt reduse drastic, iar cele rămase sunt compensate, fie prin metode naturale, cum ar fi plantarea de copaci, fie prin tehnologii de „captare" a emisiilor.

Ungaria, Polonia și Slovacia, cele trei țări cu cea mai mică pondere planificată a surselor regenerabile, nu și-au actualizat planurile din 2019, se arată în raport.

Raportul vine la doar câteva zile după ce Ungaria a negociat o derogare de la interdicția UE privind importurile de petrol rusesc. Embargoul asupra petrolului, care face parte dintr-un nou pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei din cauza războiului său din Ucraina, include aproximativ 90% din importurile de petrol rusesc, dar nu și cele aproximativ 10% care ajung în Ungaria, Slovacia și Republica Cehă printr-o conducta construită în epoca sovietică.

Polonia a fost de acord cu embargoul și va înceta să mai importe petrol rusesc, dar plănuiește în continuare să se aprovizioneze cu 67% din energia electrică din combustibili fosili, din cauza dependenței de cărbune.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.