Ungaria ar putea să solicite aderarea la ERM-2, anticamera zonei euro, în acest an sau anul următor, a declarat marţi ministrul Finanţelor, Mihaly Varga, în contextul în care oficialii de la Budapesta încearcă să găsească modalităţi pentru a opri prăbuşirea forintului care creează pagube economiei, transmite Bloomberg.

Mihaly Varga a spus că Executivul de la Budapesta ar putea lua în considerare o solicitare de aderare la mecanismul ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb - n. r.)., care blochează moneda unei ţări într-un interval fix de schimb în raport cu moneda euro, dacă şi când va ajunge la un acord referitor la deblocarea fondurilor europene.

Deşi Varga a subliniat că aceasta nu înseamnă în mod necesar că Ungaria va adopta moneda euro în curând, simpla menţionare a unor discuţii cu privire la paşi spre moneda unică reprezintă o modificare radicală de poziţie din partea Guvernului condus de Viktor Orban. În repetate rânduri, atât premierul Viktor Orban cât şi aliaţii săi au vorbit despre revizuirea statutului Ungariei de ţară membră a Uniunii Europene, din cauza conflictelor cu Bruxelles-ul pe tema statului de drept.

"ERM-2 este ceva ce orice persoană sănătoasă la cap, care se gândeşte la politica fiscală şi cea monetară, trebuie să ia în considerare", le-a spus marţi Mihaly Varga jurnaliştilor. Oficialul a adăugat însă că aderarea la euro nu se află în prezent pe agenda Guvernului ungar şi că nu este "momentul oportun" pentru aşa ceva.

Forintul, în cădere liberă

Orice ţară care doreşte să adere la ERM-2 are nevoie de aprobarea miniştrilor de Finanţe din zona euro, a Băncii Centrale Europene şi a ministerelor şi băncilor centrale din ţările non-euro care participă la ERM-2.

Aderarea la ERM-2 ar putea face Ungaria mai competitivă, dată fiind expunerea sa pe zona euro, a spus Varga. Acesta a adăugat că Guvernul de Budapesta examinează condiţiile în care Croaţia a aderat la ERM-2, înainte de aderarea sa la zona euro.

Comentariile lui Varga vin după ce marţi forintul ungar a coborât la un nou minim istoric, agravând pierderile de peste 13% înregistrate de moneda ungară în acest an, care fac din forint a treia monedă emergentă cu cele mai slabe performanţe, după peso-ul argentinian şi lira turcească.

Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice. 

Citește și Avertisment grav al FMI: Ce e mai rău abia acum urmează!

Impactul înăspririi politicii monetare a Rezervei Federale va fi resimțit la nivel global, iar forța dolarului în raport cu monedele din piețele emergente și în curs de dezvoltare se va adăuga la presiunile asupra inflației și a datoriilor. Excluzând încetinirea fără precedent din 2020 din cauza pandemiei de coronavirus, performanța de anul viitor ar fi cea mai slabă din 2009, în urma crizei financiare mondiale. 

"Cel mai rău este încă de așteptat, iar pentru mulți oameni, 2023 va fi resimțit ca o recesiune", a scris economistul-șef al creditorului, Pierre-Olivier Gourinchas, într-o prefață la raport. "Pe măsură ce norii de furtună se adună, factorii de decizie politică trebuie să mențină o mână fermă".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.