Turbulenţe generate de scumpirea dramatică a alimentelor şi energiei au prins deja în gheare ţări ca Sri Lanka, Egipt, Tunisia şi Peru şi riscă să evolueze într-o criză mai amplă a datoriilor şi o nouă ame­ninţare la adresa redresării fragile a economiei mondiale de pe urma pandemiei.

Cea mai agresivă campanie de înăsprire a politicii monetare din ultimele două decenii iniţiată de banca centrală americană (Fed) nu face decât să sporească pericolul. Scumpirea creditului în SUA înseamnă o creştere a costurilor de rambursare a datoriilor pentru ţările aflate în curs de dezvoltare, la scurt timp după ce acestea s-au împrumutat miliarde pentru a lupta împotriva pandemiei, tinzând de asemenea să determine ieşiri masive de capital.

Peste toate acestea se suprapune realitatea dură că războiul din Europa, aflat în spatele şocului alimentar şi energetic recent, dă puţine semne că s-ar termina.

Coctailul de riscuri a împins deja Sri Lanka în pragul defaultului legat de obligaţiuni. Mai multe alte economii emergente, de la Pakistan şi Tunisia la Etiopia şi Ghana, riscă să urmeze aceeaşi cale, potrivit Bloomberg Economics.

Strategii de top ai lumii trag semnalul de alarmă. Temele dominante ale reuniunilor de primăvară ale FMI şi Băncii Mondiale sunt încetinirea economiei mondiale şi riscurile în creştere, văzute şi nevăzute, pe care le au în faţă ţările aflate în curs de dezvoltare.

Mark Zuckerberg a primit interdicţie în Rusia. Cine se mai află pe „lista neagră”

Combinaţia de şocuri din eco­nomia reală şi înăsprirea condiţiilor de creditare vor împinge un număr mare de ţări cu venituri scăzute către necesitatea de a-şi restructura datoriile, arată un fost oficial al FMI.

Cel mai amplu default pe cale să se producă în rândul economiilor emergente este în Rusia, însă rolul ţării ca agresor lovit de sancţiuni face din aceasta un caz unic, însemnând că Sri Lanka este deocamdată vârful unei potenţiale crize mai ample.

Sri Lanka ar putea fi prima, dar nu este singura. Obligaţiunile a aproximativ 13 ţări emergente se tranzacţionează cu cel puţin 1.000 de puncta bază peste cele ale titlurilor americane de trezorerie, de la 6 cu un an în urmă.

Bloomberg Economics plasează Turcia şi Egiptul în capul listei de pieţe emergente importante vulnerabile la efectele economice şi financiare ale războiului din Ucraina.

Impactul direct al unui default în cinci ţări ca acestea asupra economiei mondiale ar fi unul redus, însă crizele din lumea aflată în curs de dezvoltare tind să se întindă cu mult dincolo de zonele de început.

Jim OíNeill, fostul economist Goldman Sachs care a inventat termenul BRICs, arată că actualul mediu este cel mai nesigur pe care l-a văzut de la începutul carierei sale de la începutul anilor í80.

„Dacă riscul inflaţiei persistă, iar băncile centrale trebuie să-şi înăsprească politica, pentru anumite pieţe emergente va fi un dezastru“, avertizează acesta.

Robin Brooks, economist-şef la Institute for International Finance, anticipează că impactul războiului din Ucraina va fi în mare măsură limitat la importatorii de alimente şi energie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.