O echipă a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Jan Kees Martijn, va efectua o vizită la București între 5 și 8 noiembrie. Vizita are scopul de a analiza evoluțiile recente din economie și de a actualiza prognozele macroeconomice pentru România. Anunțul a fost făcut public de Geoff Gottlieb, reprezentantul FMI pentru Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, subliniind că vizita este de rutină, dar necesară pentru monitorizarea situației economice.

O economie în încetinire

Raportul recent al FMI, intitulat "World Economic Outlook", a redus prognoza de creștere economică pentru România, estimând un avans de doar 1,9% pentru anul în curs. Această cifră reflectă o revizuire în scădere față de previziunile din aprilie, când FMI prognoza o creștere de 2,8%. Conform datelor FMI, după un avans economic de 2,1% în 2022, creșterea economiei românești încetinește anul acesta, dar există așteptări de accelerare în 2025, cu un ritm anticipat de 3,3%.

Noua prognoză vine pe fondul unor tensiuni economice globale, dar și al unor provocări interne, precum inflația, dezechilibrul comercial și incertitudinile politice care afectează mediul de afaceri. Scăderea din acest an ar putea semnala necesitatea unei ajustări a politicilor economice pentru a stimula investițiile și consumul intern, cu scopul de a atinge obiectivele de creștere viitoare.

Deficitul de cont curent în creștere

FMI a făcut publică și o evaluare a deficitului de cont curent al României, prognozând că acesta va continua să crească, ajungând la 7,5% din PIB în 2024, față de 7,1% cât se estima în aprilie. În 2025, deficitul ar urma să scadă ușor, până la 7% din PIB, dar FMI avertizează că nivelul va rămâne unul ridicat chiar și pe termen lung. Estimările arată că în 2029 deficitul ar putea atinge 5,9% din PIB.

Deficitul de cont curent reflectă diferența dintre valoarea importurilor și a exporturilor de bunuri și servicii și implică necesitatea de a atrage capital străin sau de a accesa surse de finanțare externe pentru a acoperi această diferență. Dacă acest deficit se menține la un nivel înalt, presiunea asupra monedei naționale și asupra costurilor de finanțare externe ar putea crește.

Consultările pe baza Articolului IV

Deși România nu are în prezent un acord de finanțare activ cu FMI, instituția financiară globală continuă să monitorizeze anual evoluția economiei românești, prin consultările pe baza Articolului IV. Aceste consultări reprezintă o practică standard pentru toate statele membre FMI și urmăresc analizarea stării economice și formularea unor recomandări de politică economică pentru menținerea stabilității.

Obiectivele acestui exercițiu includ evaluarea finanțelor publice, a politicilor economice și a cadrului fiscal. FMI își propune, de asemenea, să identifice riscuri și să recomande măsuri pentru sprijinirea dezvoltării sustenabile a economiei. Consultările oferă o imagine detaliată asupra factorilor care influențează economia, cum ar fi inflația, nivelul datoriei publice și deficitul de cont curent, și permit autorităților să ajusteze politicile economice pentru a menține echilibrul financiar.

Perspective pentru 2025

În ciuda încetinirii din 2023, FMI prognozează o revenire a creșterii economice la 3,3% în 2025, dacă sunt adoptate măsuri de stimulare a investițiilor și a producției. Analizele sugerează că, pentru a atinge aceste obiective, România ar trebui să prioritizeze investițiile în infrastructură, digitalizare și educație, precum și să îmbunătățească eficiența administrației publice.

În ceea ce privește deficitul de cont curent, un echilibru ar putea fi obținut prin creșterea exporturilor și atragerea de investiții străine directe, esențiale pentru susținerea creșterii economice. FMI subliniază că este important pentru România să gestioneze cu atenție împrumuturile externe și să mențină stabilitatea monedei naționale pentru a evita creșterea datoriei publice.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.