"Implementarea politicilor restrictive privind migranţii şi refugiaţii poate, în unele cazuri, să rateze o oportunitate valoroasă de a creşte productivitatea", se arată într-un capitol din raportul World Economic Outlook (WEO) publicat în avans.

Raportul examinează modul în care politicile unei ţări pentru gestionarea afluxului legal de migranţi şi refugiaţi pot avea impact asupra altor economii de destinaţie, tranzit şi sursă.

Potrivit experţilor FMI, politicile mai restrictive dintr-o jurisdicţie care descurajează 20% din fluxuri pot creşte intrările către alte jurisdicţii cu 10% pe parcursul a cinci ani, iar producţia într-o economie medie care primeşte acele intrări suplimentare poate creşte cu 0,2% în acelaşi orizont de timp.

Efectele asupra productivităţii pot fi mai mari dacă abilităţile migranţilor şi refugiaţilor le completează pe cele ale nativilor.

"În economiile de piaţă emergente şi în curs de dezvoltare, beneficiile unei mai bune integrări a refugiaţilor pot fi deosebit de semnificative", subliniază FMI.

Raportul precizează că este nevoie de măsuri pentru atenuarea presiunii asupra serviciilor şi infrastructurii locale, acordând prioritate investiţiilor publice productive şi dezvoltării sectorului privat. Cooperarea internaţională este, de asemenea, văzută ca o modalitate potenţială de a distribui mai echitabil costurile pe termen scurt ale acomodării fluxurilor mari, neaşteptate.

Potrivit calculelor FMI, populaţia globală de migranţi legali şi refugiaţi a ajuns la 304 milioane în 2024, 3,7% din populaţia lumii şi aproape dublu faţă de cifra din 1995. Unul din şase au fost refugiaţi sau solicitanţi de azil, iar aproape 40% dintre migranţi şi 75% dintre refugiaţi locuiesc în prezent în economii emergente şi în curs de dezvoltare.

Impactul economic cumulativ pe termen scurt şi mediu este o reducere modestă a produsului intern brut (PIB) în economiile gazdă care implementează restricţii, cu un mic impuls al producţiei din alte părţi datorită creşterii ofertei de muncă.

FMI subliniază că migranţii sunt în general mai mobili din punct de vedere geografic decât nativii, permiţându-le să fie mai receptivi la schimbările pieţei. La fel ca şi refugiaţii, migranţii tind să fie mai tineri, astfel încât pot genera câştiguri economice care depăşesc costurile fiscale.

Deşi refugiaţii se luptă adesea să intre pe piaţa muncii sau să găsească oportunităţi care se potrivesc capacităţilor lor, dacă sunt integraţi corespunzător, beneficiile contribuţiilor lor sunt considerate mai mari, mai ales pe termen lung.

FMI admite că politicile privind migranţii şi refugiaţii au devenit o parte fundamentală a politicilor publice în contextul unei "perspective de creştere anemică şi a presiunilor demografice în creştere".

Impactul acestor sosiri asupra inflaţiei este complex, potrivit FMI. Prezenţa migranţilor şi a refugiaţilor poate creşte oferta de muncă, împingând în jos salariile şi inflaţia, dar poate, de asemenea, să stimuleze cererea de bunuri şi servicii şi să exercite presiuni crescătoare asupra preţurilor pe termen scurt, dacă oferta nu este elastică.

Raportul complet WEO va fi publicat cu prilejul reuniunilor de primăvară ale FMI şi ale Băncii Mondiale (BM), care vor avea loc în perioada 21-26 aprilie la Washington, unde cele două instituţii îşi au sediul central. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.