Pe fondul incertitudinilor și al dificultăților economice,  românii au devenit mai prudenți și încep să mai pună și bani la bancă, în loc să îi îndrepte preponderent spre consum, ne-a declarat Cristian Pârvan, președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM).

Datele Institutului Național de Statistică arată că ponderea consumului în PIB a scăzut la jumătate, de la 12-13%, la aproximativ 6%.

Creșterea economică a României este susținută în cea mai mare parte de mediul de afaceri privat, care nu primește nici un sprijin din partea guvernanților, ne-a declarant Pârvan. În ultimul an și jumătate Executivul nu a luat nici o măsură pentru susținerea mediului de afaceri, care nici nu mai este pomenit între preocupările principale ale guvernanților.  

Pentru a menține un avans economic solid, este nevoie ca Guvernul să ia măsuri concrete de sprijinire a economiei. În afară de necesitatea investițiilor publice și a atragerii de fonduri europene, care să susțină investițiile private, PIAROM propune două măsuri concrete pentru susținerea capitalului autohton.

Astfel, stimulentele acordate marilor companii internaționale de către Guvern trebuie să fie proporționale cu numărul de întreprinderi mici și mijlocii cu care acestea interacționează economic. Marile companii străine trebuie să creeze un ecosistem economic, care să includă și capitalul autohton, nu doar să vină cu liniile de producție aduse de afară, fără a aduce nici o contribuție în economia orizontală.

O a doua măsură propusă de patronatul din România constă în stimulente fiscale pentru angajatorii din industrie. Așa cum informaticienii au fost scutiți de la plata impozitului pe venit, același lucru ar trebui să se întâmple cu oamenii calificați să opereze mașini cu comandă numerică: frezori, strungari, în condițiile în care în industria constructoare de mașini, dar și altele, există comenzi neonorate din lipsa forței de muncă. Antreprenorii autohtoni cheltuiesc sume importante cu pregătirea profesională a angajaților, spune Pârvan, pentru ca aceștia să plece ulterior în alte țări, unde sunt mai bine plătiți.

Guvernul repetă greșelile din 2008

Adevăratele motive de îngrijorare nu ar trebui să vină din prognozele economice, chiar dacă vin de la FMI, ci de la acțiunile și măsurile concrete ale guvernului, ne-a declarat Gabriel Biriș, fostul secretar în ministerul de Finanțe.

Astfel, o privire scurtă în proiectul de Lege a pensiilor ne arată că în următorii patru ani valoarea pensiilor acordate de stat va crește de la 60 la 140 miliarde lei.

Guvernanții fac aceleași greșeli pe care le-au făcut și înainte de criza din 2008, spune Biriș: creșterea cheltuielilor cu pensile și salariile, în general, a cheltuielilor fixe, în timp ce investițiile sunt zero, iar riscurile ca România să treacă printr-un nouă perioadă de cădere economică nu sunt de ignorat.

Creștere normală

Prognoza FMI nu oferă motive de îngrijorare, este de părere analistul economic Dragoș Cabat, care spune că o creștere anuală de 4% - 5% este una normală pentru România. Guvernul nu ar trebui să forțeze pentru un avans anual al PIB care să tindă spre 7%, cum s-a întâmplat anul trecut, pentru că există riscul de supra-încălzire a economiei. Capacitatea naturală de creștere a economiei naționale este de maxim 5%, spune Cabat.

FMI: s-au redus stimulentele fiscale

Fondul Monetar Internațional a revizuit negativ estimarea pentru creșterea economică anuală a României, la 4%, în raportul din octombrie 2018, în comparație cu 5,1%, cât era prognoza din aprilie.

Estimarea cu 1,1 puncte procentuale mai pesimistă vine în condițiile în care stimulii fiscali și cererea externă mare, care au condus la creșterea economică solidă, de 6,9%, din 2017, înregistrează o tendință de moderare, precizează Fondul.  

Pentru 2019, FMI și-a revizuit de asemenea în jos, cu 0,1%, estimarea privind avansul PIB al României, la 3,4%, de la 3,5%, cât prognozase în aprilie.

În timp ce Fondul își menține estimarea privind așteptările inflaționiste la 4,7% pentru anul în curs, modifică de asemenea nefavorabil prognozele privind rata șomajului.

Astfel, prognoza se modifică în sus la 4,7% și 4,8%, pentru 2018 și 2019, în comparație cu estimarea de 4,6%, făcută în raportul Fondului din aprilie.

În schimb, deficitul de cont curent este așteptat să înregistreze o ușoară apreciere, e la -3,7%, cât era estimarea din aprilie pentru 2018 și 2019, la -3,5% în 2018, respectiv -3,4% anul viitor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.