"Nu aveam cum să fac cheltuieli suplimentare. Erau cheltuieli exigibile, eu am plătit facturi. Tâmpenia pe care am auzit-o că puteam să nu plătesc facturi este o şmecherie pentru care am fost penalizaţi de Comisia Europeană şi care nu ne ajuta cu nimic pentru că nu plăteam pe cash se ducea pe ESA. Comisia Europeană se uită doar la ESA. Dacă nu plăteşti pe cash nu îţi apare deficitul de 4,6%, era 4% sau 3,9% şi se ducea pe ESA care era mai mare decât deficitul pe cash. Deficitul pe ESA este indicatorul la care se uită Comisia Europeană şi care are şi angajamentele de plată", a explicat Cîţu la un post de televiziune.

Potrivit acestuia, amânarea plăţilor este o "tehnică mârşavă" pe care o folosesc guvernele ca să "mai trişeze" puţin pe termen scurt, însă România tot nu ar fi scăpat de procedura de deficit excesiv pentru că erau foarte multe facturi de achitat. Totodată, el a subliniat că decizia de a plăti facturile a fost luată pentru că nu este corect ca sectorul privat să plătească incompetenţa guvernanţilor.

"Amânarea acestor plăţi este o tehnică mârşavă pe care o fac guvernele ca să mai trişeze puţin pe termen scurt. Da aici nu aveai cum. Erau aşa de multe facturi că nu mai ajuta deloc. Te duceai cu mărirea deficitului ESA peste deficitul cash şi tot nu scăpai de deficit excesiv. Am luat decizia să plătim facturile nu doar pentru a nu mări deficitul ESA şi să însemne după aceea o reducere mai mare a deficitului în viitor. Am vrut să plătim pentru că nu este corect ca sectorul privat să plătească incompetenţa şi hoţia şi furtul unor guvernanţi. Nu e corect să ai companii care să aştepte 10 luni decontarea concediilor medicale deşi au plătit contribuţiile către statul român. Nu e corect să ai companii care să aştepte returnarea TVA după ce au fost controlate", a subliniat Florin Cîţu.

Pe de altă parte, acesta a precizat că sectorul privat a răspuns pozitiv acestei atitudini astfel că, în luna ianuarie, încasările din TVA au depăşit vârful atins în 2016 iar TVA returnată a fost mai mare cu un miliard de lei.

Citește și Audiere Florin Cîțu. Unde sunt banii pentru majorarea pensiilor

"A funcţionat şi a meritat pentru că în prima lună din acest an avem încasări din TVA mai mari decât vârful din 2016 şi am returnat cu un miliard mai mult decât anul trecut. Avem 300 milioane de lei peste plan. Situaţia este foarte bună. Sectorul privat a răspuns pozitiv la acest mod de a te comporta. Să nu plăteşti facturile, şi am auzit asta la toţi PSD-iştii. Vă daţi seama cum sunt aceşti oameni. Nu vor să plătească facturile. Vor serviciile, le folosesc. Cât de ticălos este acest mod de lucru. Tu să primeşti serviciile, oamenii aia să construiască, să facă servicii, să plătească contribuţii de sănătate şi pentru concedii iar tu când trebuie să decontezi să te faci că plouă. Să nu le răspunzi oamenilor. Să nu dai banii înapoi. Asta a făcut PSD. Sunt contracte internaţionale. Erau şi cele cu rachetele Patriot. Am auzit că şi acolo am cumpărat nişte fiare. Sunt contracte pe care nu le-am făcut noi, dar noi ne onorăm contractele şi ne plătim facturile. Mai ales când este vorba de siguranţa naţională", a mai spus ministrul interimar al Finanţelor.

El a reamintit că la preluarea mandatului în buget nu erau bani pentru pensii, pentru alocaţii sau pentru medicamente. "Bugetul era făcut doar pentru 10 luni. Când am preluat bugetul, deficitul era deja 2,8% din PIB, deşi ţinta pentru tot anul era 2,76% din PIB", a menţionat Florin Cîţu.

Fostul ministrul al Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat luni, după şedinţa de audiere a ministrului propus pentru preluarea portofoliului de la Finanţe, Florin Cîţu, că deficitul de 4,6% din PIB din 2019 putea fi evitat, dar au fost în mod nejustificat crescute chetuielile şi mai ales veniturile lăsate de izbelişte astfel încât să fie la final de an un sold negativ foarte mare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.