Acolo trebuia să circule un tren, dar acum se ridică un zid. De la postul de frontieră din Imatra, un mic oraș finlandez de pe malul lacului Saimaa, căpitanul Antti Kukkonen arată cu degetul spre stâlpii de fier și sârma ghimpată care apar printre brazii din Karelia de Sud, o regiune situată la granița dintre Rusia și Finlanda. "Această nouă barieră ne va oferi un control mai bun al graniței, va preveni orice încercare a rușilor de destabilizare a situației prin direcționarea fluxurilor de migranți și ne va păstra integritatea teritorială.

Recent, Rusia a închis Consulatul General al Finlandei din Sankt Petersburg, iar 9 diplomați au fost trimiși acasă. Cele două țări sunt la cuțite, iar cea mai mică greșeală diplomatică este exclusă, scrie, într-un reportaj pe această temă, cotidianul economic Les Echos.

În 2026, ultimul zid din Europa va despărți doi foști aliați: o construcție înaltă de 3 metri ce se va întinde pe o distanță de peste 200 de kilometri de-a lungul a ceea ce reprezintă  acum cea mai mare zonă de contact dintre Rusia lui Vladimir Putin și NATO a lumii occidentale. 

Încercări de spionaj

Din septembrie, frontiera finlandeză este închisă rușilor cu vize turistice: "Înainte de război și de pandemie, cozile erau de peste un kilometru, dar acum avem doar 200 de mașini pe zi, majoritatea cu dublă cetățenie sau finlandezi care vor să facă plinul de benzină", explică căpitanul Kukkonen. Nu cu mult timp în urmă, restricțiile au fost înăsprite și mai mult. Rușii nu mai pot tranzita Finlanda în drum spre o altă țară", continuă el, "iar cei care au o casă de vacanță pe teritoriul finlandez  trebuie să o dețină de mai mult de un an și să dovedească urgența vizitei lor".

Deși prezența spionilor ruși nu este o noutate, este evident că ea capătă o cu totul altă dimensiune în timp de război. Helsinki se baricadează împotriva amenințării. În iunie, mai mulți diplomați ruși au fost expulzați pentru activitățile lor de "informații".

La câțiva kilometri de punctul de trecere a frontierei, în centrul orașului Imatra, limba rusă nu se mai aude pe străzi, în magazine sau restaurante. Multe hoteluri situate de-a lungul frontierei dintre cele două țări și-au închis porțile, supermarketurile și-au au pus lacătele la ușă: cu doar câțiva clienți pe zi nu poți să reziști. În Vaalima, o barieră oprește accesul mașinilor în parcarea de la Zsar Outlet Village, un complex uriaș destinat clienților ruși înstăriți. Acum totul este pustiu. 

Puțin mai la nord, viceprimarul din Lappeenranta estimează la 300 de milioane de euro pierderile legate de scăderea numărului de turiști ruși în regiune. "Înainte erau 8 milioane în fiecare an, dar acum nu vor fi mai mult de 10.000", spune Tuomo Sallinen. Industria forestieră este alt sector puternic afectat de război. Rusia nu mai trimite lemn, iar fabrica din Kotka s-a închis la sfârșitul lunii iunie, lăsând 250 de persoane fără loc de muncă.

Un secol de supraveghere

În sud-estul țării șocul războiului a schimbat viața de zi cu zi a locuitorilor. În pofida consecințelor economice imediate pentru regiune, nu s-a pus niciodată problema menținerii relațiilor de altădată. În Lappeenranta, orașul a rupt orice înfrățire cu municipalități rusești, steagul galben și albastru a fluturat din prima zi a războiului pe frontonul primăriei, iar timp de luni de zile, din difuzoare a răsunat în fiecare seară, la ora 19,30, imnul Ucrainei. 

"Monitorizăm activitățile Rusiei de o sută de ani și avem gărzi la frontieră", spune Pekka Toveri, fost șef al serviciilor de informații în cadrul forțelor armate finlandeze, așezat în noul său loc de deputat în Parlamentul de la Helsinki. La ultimele alegeri parlamentare din aprilie, 7 foști membri ai forțelor armate au fost aleși de finlandezi, semn că de când cu războiul, oamenii simt nevoia unui plus de securitate și că rămân foarte vigilenți cu privire la intențiile vecinului lor.

În Finlanda, toată lumea este gata să-și apere țara, chiar și cei mai mari sportivi, precum Lauri Markkanen, starul NBA din Statele Unite, convocat în aprilie pentru a-și îndeplini serviciul militar. "Noi îi cunoaștem foarte bine pe ruși. Acum știe o lume întreagă ce le poate pielea", spune Pekka Toveri.

Trebuie amintit că, în 1939, Armata Roșie a lui Iosif Stalin a invadat Finlanda, privând-o de o zecime din teritoriul său și amenințând independența pe care o țara vecină o obținuse cu douăzeci și doi de ani mai devreme. Mulți finlandezi și-au pierdut tații, bunicii și unchii în acea confruntare. De atunci, neîncrederea nu a dispărut, deși cele două țări au fost mult timp partenere, în special din punct de vedere economic. ”A fost o relație forțată de vecinul sovietic în schimbul unei păci precare”, spune Kari Liuhto, profesor la Universitatea din Turku. Astăzi, "măștile au căzut", a adăugat el. 

Ruptură definitivă

"Nu va fi nicio cale de întoarcere, companiile finlandeze nu se vor mai întoarce în Rusia". Biroul lui Lauri Veijalainen oferă o priveliște uluitoare asupra portului din Helsinki. Un vas de croazieră tocmai a acostat pentru noapte. De la războiul din Ucraina, turiștii germani și americani i-au înlocuit pe ruși și asiatici, dar clientela este de 6 ori mai mică decât în 2019. Dar nu contează: companiile finlandeze au plecat foarte repede din Rusia, nu pentru că le-a ordonat cineva, ci din convingere, dar și pentru că știau că riscă un boicot aproape unanim din partea concetățenilor lor".

Potrivit unei liste întocmite de Universitatea Yale, 49 din 55 de companii și-au oprit sau suspendat activitățile în Rusia. Filialele occidentale, inclusiv cele finlandeze, au pierdut în general 60% din valoarea lor de revânzare, dacă nu au fost confiscate de autoritățile ruse". Aceste naționalizări forțate împiedică în prezent unele companii finlandeze care refuză să piardă totul să părăsească teritoriul rusesc. Dar mai multe dintre ele au pierdut deja acest joc de culise administrativ.

Comerțul exterior al Finlandei cu Rusia a scăzut cu 82% de la începutul războiului din Ucraina. De la an la an, Helsinki s-a străduit să își reducă dependența de Moscova, dar "pierzând astăzi întreaga parte estică a comerțului nostru transfrontalier, am devenit practic o insulă", subliniază Meri Obstbaum, economist la Banca Finlandei. "Am reușit să găsim alternative energetice la oprirea totală a exporturilor rusești. Acum suntem aproape de autosuficiență datorită energiei eoliene și nucleare. Războiul din Ucraina a accelerat tranziția noastră ecologică.

Petrolul brut este acum importat din Norvegia. Având în vedere că toate exporturile de produse fabricate în sectorul chimic, al transporturilor și al mașinilor-unelte au încetat, industria caută noi piețe de desfacere în țările din Nord și în Europa Centrală.

Înainte de război, compania finlandeză Nokyan Tyres producea 80% din anvelopele sale în Rusia și realiza 20% din vânzări în această țară. După ce a pierdut miliarde de euro și a decis, în cele din urmă, să părăsească Rusia, compania și-a mărit capacitatea de producție în Finlanda și în Statele Unite pentru a înlocui "gigafabrica" din Rusia, iar în prezent investește 650 de milioane de euro în construcția unei fabrici în România. "Exporturile finlandeze au încetinit din cauza războiului, așa că le va lua timp să găsească și să își asigure noi piețe", avertizează Meri Obstbaum.

Toți ochii pe SUA

Eliberându-se de Est și apropiindu-se mai mult de Vest, recenta aderare a Finlandei la NATO, în aprilie, a marcat cea mai recentă etapă a integrării totale a țării în Occident, potrivit Elinei Valtonen, ministrul finlandez al Afacerilor Externe.

"Chiar și înainte de a deveni membră a NATO, nu ne consideram o țară nealiniată. Suntem membri ai Uniunii Europene din 1995", ne-a declarat ministrul, înainte de a se deplasa la Vilnius pentru summitul NATO și de a-l primi câteva zile mai târziu pe președintele american Joe Biden. "Faptul că facem parte din NATO ne deschide uși. În special, ne va permite să încheiem noi alianțe, să ne consolidăm sectoarele de apărare și tehnologie și să ne aprofundăm relația cu Statele Unite.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.