Valoarea nominală a emisiunii de luni a fost de 500 de milioane de lei, iar băncile au subscris 1,059 miliarde de lei.

Marţi este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 75 de milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligaţiuni.

Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna septembrie 2024, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 675 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma totală, de 5,675 miliarde de lei, este cu 25 milioane de lei mai mică faţă de cea care a fost programată în august 2024, de 5,7 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. 

Ministrul Finanţelor anunţă "ajustări fiscale" pentru anul 2025

România va intra într-un proces de ajustare fiscal-bugetară, începând din 2025, a anunţat, vineri seara, Marcel Boloş.

"Anul viitor va trebui să intrăm într-un proces de ajustare fiscal-bugetară, care trebuie să aibă şi o componentă de restructurare a sistemului de cheltuieli publice, din respect faţă de mediul de afaceri. Nu totul trebuie să fie pe umerii mediului de afaceri. Nu avem încă stabilite măsurile şi nu le avem definitivate cu Comisia Europeană, este un proces de negociere. Comisia Europeană a cerut în momentul de faţă definitivarea listei de reforme pe care le avem în vedere pentru a susţine ajustarea fiscal-bugetară şi desigur, la momentul potrivit, vom face publică şi această listă de reforme, dar ea în niciun caz nu priveşte, dacă vreţi, măsuri care să conducă la o îmbunătăţire a colectării, o reducere a gap-ului de impozite şi taxe şi desigur, măsuri care să aducă mai mulţi bani la buget, inclusiv din procesele de digitalizare şi proiectele de digitalizare pe care le-am început", a precizat Boloş, la Digi 24.

România, cea mai mare rată a inflației și în august

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut în luna august până la 2,4%, de la un nivel de 2,8% în iulie, iar România este, pentru a şasea lună la rând, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar, cu un avans anual al preţurilor de 5,3%, arată datele publicate, miercuri, de Eurostat.

În luna august, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Lituania (0,8%) şi Letonia (0,9%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (5,3%), Belgia (4,3%) şi Polonia (4%).

Comparativ cu datele din luna iulie 2024, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 20 state membre, inclusiv în România de la 5,8%, până la 5,3%, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în şase state membre.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,6% în luna iulie, până la 2,2% în luna august. Totuşi, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a rămas stabilă la 2,8%. Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut uşor, de la 2,9%, până la 2,8%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat săptămâna trecută că rata anuală a inflaţiei a coborât, în luna august, la 5,1%, de la 5,42% în iulie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,25%, cele nealimentare cu 4,35%, iar serviciile cu 8,60%.

Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna august 2024 comparativ cu luna iulie 2024 a fost 100,28%. Rata anuală a inflaţiei în luna august 2024 comparativ cu luna august 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 5,3%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2023 - august 2024) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2022 - august 2023) determinată pe baza IAPC a fost 6,7%.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4%, de la 4,9% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,4% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate în august de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Conform prezentării, tendinţa de reducere a ratei inflaţiei va continua pe cvasitotalitatea intervalului proiecţiei, însă ritmul dezinflaţiei este anticipat să încetinească vizibil în a doua parte a acestuia. "Traiectoria este marcată de unele oscilaţii de ritm, induse preponderent de efecte de bază asociate evoluţiilor din trecut: majorări de impozite indirecte în ianuarie 2024, cu efect favorabil în ianuarie 2025; corecţii ale tarifelor la gaze naturale şi preţuri la legume, fructe, ouă în al doilea trimestru din 2024, cu efect nefavorabil în al doilea trimestru din 2025; majorare a accizei la carburanţi în iulie 2024, cu efect favorabil în iulie 2025", se menţiona în Raportul trimestrial asupra inflaţiei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.