În primăvara anului trecut, Intel Corp a anunțat că a ales orașul Magdeburg, din Germania, pentru a construi un nou complex pentru producția de cipuri, ca parte a unui program de investiții de 88 miliarde de dolari în Europa. Când cele două părți au bătut palma în vederea realizării proiectului, s-a convenit ca grupul aemrican să primească un sprijin guvernamental de 6,8 miliarde de euro pentru viitoarea întreprindere. 

Acum însă, Intel cere mai mulți bani, solicitare refuzată însă de Berlin. Ministrul german de Finanţe, Christian Lindner, a anuțat că nu poate accesta astfel de subvenţii mai ridicate pentru o fabrică de cipuri, de 17 miliarde de euro (18 miliarde de dolari), spunând că ţara nu-şi poate permite aceste cheltuieli.

"Nu mai sunt bani disponibili în buget. Chiar acum încercăm să consolidăm bugetul, nu să-l majorăm", a declarat Lindner, într-un interviu acordat FT.

Compania americană urma să primească sprijin guvernamental de 6,8 miliarde de euro pentru planificata fabrică de cipuri din Magdeburg. Totuşi, din cauza costurilor mai ridicate cu energia şi construcţia unităţii, Intel cere acum aproximativ 10 miliarde de euro, a precizat Financial Times. Publicație menționează că programul de extindere a Intel include, de asemenea, unități în Irlanda, o fabrică în Italia şi înfiinţarea unui centru de design şi cercetare în Franţa.

Intel este printre producătorii de cipuri, alături de TSMC (Taiwan) şi Wolfspeed (SUA), care vor să obţină sprijin guvernamental pentru a construi fabrici în Europa. Criza globală de cipuri şi blocajele apărute de-a lungul lanţurilor de aprovizionare au creat un adevărat haos pentru constructorii de automobile, furnizorii de servicii de sănătate, operatorii de telecomunicaţii şi alte companii. În prezent, majoritatea cipurilor folosite de companiile europene vin de la trei furnizori asiatici: Taiwan Semiconductor Manufacturing Co (TSMC), Samsung şi United Microelectronics. 

Semiconductori. Von der Leyen: "Este nevoie de o producție de masă în Europa"

Cele 27 de state membre și Parlamentul și-au stabilit drept obiectiv ca pânâ în 2030 să acopere 20% din piața mondială, adică de două ori mai mult decât în prezent.

Țările Uniunii Europene trebuie să investească în producția de semiconductori pe continent pentru a reduce dependența de Asia în acest sector strategic, în special pentru tranziția energetică, a îndemnat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. "Avem nevoie de o producție de masă în Europa", a declarat aceasta la lansarea unei vaste fabrici de semiconductori la Dresda, în estul Germaniei, împreună cu cancelarul Olaf Scholz.

Vedem cu toții cum au crescut riscurile geopolitice

Cu o investiție de peste 5 miliarde de euro, grupul german Infineon va produce din 2026 plachete de siliciu cu un diametru de 300 mm pentru semiconductori. Ea se înscrie în cursa Uniunii Europene pentru a-și spori producția acestor componente, esențiale pentru industria digitală și pentru tranziția ecologică, care sunt dominate în prezent de Asia. Citește mai departe AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.