Domeniul IT&C singur a ajuns să producă aproape 7% din PIB-ul României, ceea ce nu este puțin lucru, și este un element demn de luat în seamă de guvernanți.
Asociația patronală a industriei de software și servicii spune că în România taxarea sustenabilă a industriei și economiei digitale se rezumă numai la salariul angajaților în sectorul IT&C care este principala facilitate acordată sectorului.
Acest lucru este unul important care a ajutat la creșterea ponderii acestei industrii în PIB. Totuși, România, în încercarea de a deveni un hub european relevant, are competitori puternici, atât în UE cât și în Europa extinsă (Cehia, Polonia, Croația, Ungaria, Slovacia, Belarus, Rusia).
ANIS explică faptul că în România activitatea R&D (cercetare și dezvoltare) nu beneficiază de facilitățile care se acordă în țări din Uniunea Europeană. Asociația mai spune că este imperios necesar ca sistemul de impozitare dedicat sectorului IT să fie perpetuat în viitoarele politici fiscale.
ANIS propune, pe lângă păstrarea actualelor facilități, și alte facilități pentru IT&C care sunt menite să sprijine consistent astfel încât să dea boost important acestei industrii:
- Reducerea substanțială a impozitului pe profit pentru veniturile care provin din valorificarea unor brevete
proprii;
- Deducerea, integrală sau parțială, direct din impozitul pe profit, a unor categorii de cheltuieli cu R&D;
- Plafonarea cheltuielilor cu asigurările sociale și de sănătate la salariul minim pe economie pentru personalul din IT și R&D;
- Bonificarea cheltuielilor cu instruirea în R&D;
- Impozitarea zero pentru profitul nedistribuit. Spre deosebire de neimpozitarea profitului reinvestit, această măsură are avantajul că permite firmelor să aibă rezerve de lichiditate la dispoziție, pentru situații neprevăzute (crize sau, din contra, oportunități de care să profite).
Reprezentanții asociației spun că pentru a mari contribuția R&D-ului în IT&C sunt necesare măsuri explicite, similare celor din alte țări, pe lângă facilitățile existente deja.
Eliminarea stimulentelor fiscale și taxarea veniturilor angajaților din acest domeniu poate genera externalități negative, adică exact Brain Drain.
Riscurile pe lângă Brain Drain sunt și posibilitatea emigrării participanților la industrie (companiilor de profil) și respectiv redirecționarea contribuțiilor de la economia internă la cea externă. Astfel, taxarea veniturilor din acest domeniu ar genera încasări la bugetul de stat mult inferioare pierderilor cauzate de relocarea companiilor din România.
Pe această direcție este și opinia lui Florin Cîțu care spune că: ”Una dintre cele mai productive industrii din România, industria IT, are nevoie de soluții eficiente pentru prevenirea si combaterea fenomenului Brain Drain și pentru accesul la finanțare. Un alt pilon de bază pentru industria IT este necesitatea unui cadru fiscal simplu și clar, astfel încât România să devină cel mai important jucător în Uniunea Europeană. Soluțiile identificate împreună cu reprezentanții ANIS vor încuraja inovația și cercetarea, vor consolida ecosistemul de afaceri mici și mijlocii din domeniu, vor ajuta companiile să aibă acces la surse de finanțare și la capital uman”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.