"Din păcate este o întrebare pe care si eu mi-o pun și cred că fiecare român și-o pune.
Stiti ca acum o luna si jumatate s-a creat un comitet interministerial la nivelul Guvernului României care trebuia să identifice niște soluții. Facem si noi parte ca asociati în acel comitet. Și noi și, dar și alte entități au venit cu soluții. Până la urmă niciuna din soluțiile care s-au pus pe masă nu s-au discutat, nu s-au analizat.
A rămas că face ministerul energiei un proiect de lege, a trecut o lună și jumătate. Au apărut începând de săptămâna trecută aproape în fiecare zi, pe surse că există un astfel de proiect de lege. Din păcate ce apărea astăzi, mâine era schimbat. Este foarte trist că suntem cu 2 săptămâni înainte de 1 aprilie. Nu doar că nu știm ce vom face atunci, dar există această bulversare pentru care astăzi apare că ar fi valabil proiectul acesta, mâine este celălalt", a explicat Dumitru Chisăliță, într-o intervenţie la Realitatea PLUS.
"Este INADMISIBIL"
"Deci este inadmisibil ca cu 2 săptămâni înainte pe site-ul ministerului să nu existe un proiect de lege, un proiect de lege oficial, nu dat e surse, așa cum se practică, și pe care într-adevăr să-l pregătim. Pentru ca o să vină 1 aprilie, și din nou o să constatăm că nu există timp să se facă softurile, se întârzie facturile, o să se greșească facturile... și așa mai departe, dar din păcate toate aceste elemente sunt premeditat și sunt premeditate de lipsa de abordare serioasă a acestei probleme. Este inadmisibil sa ne jucăm cu mințile oamenilor și să ne jucăm cu aceste elemente, un fel de alba neagra, astăzi e - mâine nu", a declarat expertul în energie.
Scumpiri, creştere curs valutar, dobânzi. Ce urmează? Suciu (BNR), răspunsurile aşteptate de români
Criza facturilor a adus 10 milioane de români în sărăcie energetică, iar măsurile propuse de la 1 aprilie 2022 vor aduce facturi şi mai mari, este concluzia la care ajunge Asociaţia Energia Inteligentă, pe baza unei analize a noilor măsuri decise de autorități.
Astfel, românii de la 1 aprilie 2022 urmează să achite preţuri medii mai mari la gaze faţă de anul 2020, după cum urmează: 30% din consumatorii casnici (ponderea din populaţie care consumă sub 1.200 mc/an) vor achita un preţ plafonat de 0,31 lei/kWh, adică vor plăti un preţ cu 130% mai mare decât preţul mediu achitat de populaţie în 2020 şi cu 63% mai mare decât preţul mediu din 2021.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.