”Suntem într-o economie interconectată cu cea europeană, inclusiv din perspectiva energiei, acționăm într-o piață comună energetică europeană, așa încât cel puțin din perspectiva prețurilor nu puteam face mare lucru”, a precizat de la bun început analistul financiar.  

Ce se putea face și nu s-a făcut

În opinia lui, ”ce puteam face în 2022 și nu am făcut este să creștem producția de energie și să ne securizăm, practic, contractele, între producătorii români de energie și companiile românești, industria autohtonă, în așa fel încât să nu fim dependenți de importurile de energie de gaze la nivelul la care am fost în 2022. Puteam să ne pregătim mai bine pentru această criză energetică de care ne-am lovit, bineînțeles pe fondul războiului din Ucraina. Se putea sprijini mai mult industria autohtonă, pentru a proteja, practic, lanțurile vitale din economia românească. 

Puteam să luăm niște măsuri inclusiv pe linia de trading, astfel încât să nu ne trezim că așa-numiții băieți deștepți acumulează miliarde, iar noi nu facem decât să asistăm la ceea ce se întâmplă în piață și acționăm, practic, în al 13-lea ceas. Puteam să anticipăm niște probleme. Pentru asta aveam nevoie de niște mecanisme foarte bine puse la punct pe linie economică, de fiscalitate.

Ultima OUG arată că acționăm târziu

Ultima Ordonanță de Urgență pare că schimbă paradigma. Dacă până acum Guvernul era cu fața spre marele capital și cu spatele către micul contribuabil, către cetățeni, acum sunt avantajați chiriașii, se simplifică procedurile în cazul plafonării/compensării, în schimb sunt suprataxate compania OMV și altele. 

Se întâmplă acest lucru pentru că, din păcate, nu avem o strategie în acest domeniu energetic, nu am reușit în toți acești ani de când ne aflăm în această piață liberă la nivel european, să avem o strategie, să susținem producătorii europeni de energie, indiferent că vorbim de energie electrică, de gaze, de carburanți și să avantajăm din punctul de vedere al prețurilor pe consumatorii români. În acest condiții, concluzia este că se iau decizii de pe o zi pe alta, care avantajează un segment, dar dezavantajează pe altul. Din păcate, nu știm să luăm decizii care să vină în folosul economiei în ansamblul ei și, ca un rezultat, prețurile din sectorul energetic, să scadă. 

Să nu uităm că, în ultimă instanță, no asigurăm 80% din producția internă și, desigur, ar fi trebuit să avem prețuri mai mici pentru populație, pentru agenții economici din țară, să încercăm să găsim o formulă în așa fel încât să ne avantajăm economia prin prisma tarifelor și a competitivității pe care accesul la resursele energetici românești ar trebui să o impună. Iar această ultimă Ordonanță dată de Guvern arată un lucru. Și anume că acționăm după ce se întâmplă niște lucruri. Am avut profiturile uriașe înregistrate de jucătorii din energie. Da, trebuiau impozitate, dar nu așa am făcut-o, nu de pe o zi pe alta. Nu poți să vii pe 28 decembrie și să spui să începând din 1 ianuarie se introduce o suprataxă în sistemul de energie”, spune Adrian Negrescu.

Așa s-a întâmplat și cu populația 

”Așa s-a întâmplat și cu populația. Oamenii s-au trezit cu diverse plafoane de consum, cu diverse restricţii, care au bulversat o mare parte dintre consumatori. Oamenii nu au ştiut ce să facă, au fost multe variante, de declaraţii, de diverse acţiuni pe care trebuiau să le facă pentru a beneficia de un lucru absolut esenţial, de ajutorul statului ca să îşi plătească facturile la energie. 

Această bulversare a sistemului de energie este de natură să ne afecteze din punct de vedere economic, din punct de vedere al competitivităţii, inclusiv în 2023. Cu această plafonare nu am rezolvat problema. Preţurile continuă să crească pe zona de energie. 

Dacă ne uităm în comparatorul de preţuri din zona energiei electrice, de exemplu, vedem că toate companiile merg cu preţuri de la 4 lei pe kwh în sus. Sunt şi preţuri chiar de 17 lei pe kwh. Diferenţa până la preţul plafonat de 1,3 lei kwh va trebui susţinută de statul român. Are statul român aceşti bani pentru a face acest lucru? În condiţiile în care în legea bugetului nu sunt prevăzuţi banii pentru acest demers. Sunt multe semne de întrebare în legătură cu ce se va întâmpla în 2023!”, a subliniat Adrian Negrescu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.