Ucraina a exportat 1,11 milioane de tone de cereale în primele 22 de zile ale lunii iunie, cu 44% mai puţin decât în perioada similară a anului trecut, informează Reuters, citând datele publicate luni de Ministerul ucrainean al Agriculturii. Conform acestor date, ţara vecină a exportat 978.000 de tone de porumb, 104.000 de tone de grâu şi 24.000 de tone de orz. Comparativ, înainte de invazia Rusiei, Ucraina exporta până la şase milioane de tone de cereale într-o singură lună.

În luna mai a acestui an, exporturile de cereale ale Ucrainei au scăzut până la aproximativ 1,7 milioane de tone. Din cauza blocadei instituite de Rusia asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră, autorităţile de la Kiev încearcă să redirecţioneze exporturile de cereale pe calea ferată, rutieră şi fluvială.

Ministerul Agriculturii de la Kiev speră să poată trimite 700.000-750.000 de tone de cereale pe lună prin cele două mici porturi de la Dunăre spre România, de unde ar urma să fie livrate mai departe spre Africa de Nord şi Asia. Restul până la ţinta de două milioane de tone ar urma să fie exportate pe cale rutieră şi feroviară spre Europa.

Însă până acum lucrurile s-au mişcat încet

În primele 22 de zile ale lunii mai, doar 28.000 de tone de cereale ucrainene au fost exportate pe cale rutieră.

Când vine vorba despre transportul pe calea ferată, aceasta este o opţiune mai promiţătoare, dar rămâne complicată şi costisitoare. Trenurile ucrainene trebuie să oprească la graniţă pentru că ecartamentul căilor ferate din perioada sovietică este cu 9 centimetri mai mare decât ecartamentul căilor ferate europene. Apoi cerealele sunt reîncărcate în vagoane din trenuri diferite sau vagoanele sunt ridicate şi se schimbă boghiurile, toate acestea necesitând timp şi limitează cantităţile de cereale care pot fi exportate. 

Citeşte şi: Criza cerealelor. Decizia care poate alimenta valul inflaţionist

Luna trecută a fost nevoie de doar 24 de ore pentru ca guvernul premierului Narendra Modi din India - al doilea mare producător mondial de grâu - să renunțe la planurile sale de a "hrăni lumea", scrie Reuters. 

În aprilie, Modi declarase public că India este pregătită să umple o parte din golul lăsat de Ucraina pe piețele globale de cereale prin creșterea exporturilor sale de grâu, după cinci recolte record consecutive. În mod tradițional, India exportă doar o cantitate modestă de grâu, păstrând cea mai mare parte a recoltei pentru consumul intern.

La 12 mai, Ministerul indian al Comerțului și Industriei a declarat că se pregătește să trimită delegații în nouă țări pentru a exporta o cantitate record de 10 milioane de tone de grâu în acest an fiscal - în creștere puternică față de sezonul precedent. Dar o avalanșă de date alarmante a schimbat toate acestea.

În primul rând, la începutul lunii mai, recolta de grâu din India a fost revizuită în scădere, deoarece un val de căldură a afectat recoltele. Apoi, datele din 12 mai au arătat că inflația în această națiune de 1,4 miliarde de locuitori a sărit la un nivel aproape maxim al ultimilor opt ani din cauza creșterii prețurilor la alimente și combustibili, determinată de războiul din Ucraina.

Alarmat de creșterea inflației, care a contribuit la răsturnarea guvernului precedent al partidului Congresului în 2014, biroul lui Modi a transmis Ministerului Comerțului pe 13 mai să pună imediat "frână" exporturilor de grâu, potrivit unui oficial guvernamental, care a cerut să nu fie identificat.

"Acest lucru (datele privind inflația) a determinat guvernul să emită un ordin la miezul nopții", impunând o interdicție asupra exporturilor de grâu, a declarat o a doua sursă.

Vestea interzicerii de către India, care este singurul exportator major de grâu în această perioadă a anului, a dus la creșterea cu 6% a cotațiilor futures la grâu de la Chicago după redeschiderea piețelor luni.

Nici biroul lui Modi, nici Ministerul Comerțului nu au răspuns la o solicitare de comentarii.

India este una dintre cele cel puțin 19 țări care au introdus restricții la exportul de alimente de când războiul din Ucraina a făcut ca prețurile să crească vertiginos, împiedicând fluxurile comerciale internaționale pentru mai multe produse agricole și declanșând proteste violente în unele țări în curs de dezvoltare. citeste mai departe

De la Delhi la Kuala Lumpur, de la Buenos Aires la Belgrad, guvernele au impus restricții, într-un moment în care pagubele economice provocate de pandemia COVID-19, combinate cu factori precum vremea extremă și blocajele din lanțul de aprovizionare, au dus deja foametea în întreaga lume la niveluri fără precedent.

World Food Programme (WFP) al ONU a declarat în aprilie că numărul persoanelor care se confruntă cu insecuritate alimentară acută - atunci când incapacitatea de a consuma alimente adecvate le pune în pericol viața sau mijloacele de trai - a crescut deja de peste două ori din 2019, ajungând la 276 de milioane în cele 81 de țări în care își desfășoară activitatea, înainte de începerea conflictului din Ucraina.

Războiul - care a întrerupt exporturile din Rusia și Ucraina, două puteri agricole - ar urma să crească acest număr cu cel puțin 33 de milioane, în principal în Africa subsahariană, a prognozat organizația.

În conformitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului, membrii pot impune interdicții sau restricții la exportul de produse alimentare sau de alte produse dacă acestea sunt temporare și necesare pentru a atenua "penurii critice".

Ministrul indian al Comerțului, Piyush Goyal, a declarat luna trecută pentru Reuters că a fost în contact cu OMC și cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru a explica faptul că India trebuie să acorde prioritate propriei sale securități alimentare, să stabilizeze prețurile interne și să se protejeze împotriva acaparării.

Dar restricțiile la export riscă să agraveze creșterea prețurilor mondiale la alimente: producerea unui efect de domino, pe măsură ce o criză tot mai profundă determină alte țări să ia măsuri similare, a declarat Michele Ruta, economistul principal în cadrul Macroeconomics, Trade & Investment Global Practice al Grupului Băncii Mondiale.

Mulți economiști spun că criza alimentară mondială este deja mai gravă decât ultima criză, care a atins punctul culminant în 2008, care a fost determinată de factori precum seceta, creșterea populației mondiale, creșterea consumului de carne în marile economii în curs de dezvoltare și utilizarea sporită a culturilor pentru producerea de biocombustibili.

Penuria de atunci a declanșat proteste în întreaga lume, în special în Africa, unde alimentele reprezintă o proporție relativ mare din bugetele gospodăriilor.

Ucraina și Rusia au reprezentat împreună 28% din exporturile globale de grâu, 15% din cele de porumb și 75% din cele de ulei de floarea-soarelui în sezonul 2020/21, potrivit datelor Departamentului american al Agriculturii.

Prețurile mondiale ale alimentelor s-au stabilizat la niveluri ridicate în ultimele două luni, pe măsură ce se apropie recoltele. Cu toate acestea, există deja unele semne îngrijorătoare, seceta din Statele Unite urmând să reducă dimensiunea recoltei de grâu de iarnă, în timp ce în Franța culturile de grâu au fost afectate de grindină, vânturi puternice și ploi torențiale în această lună.

Vremea secetoasă din Argentina - al șaselea exportator mondial de grâu - a blocat semănatul și a redus previziunile de producție pentru sezonul 2022/23.

În plus, starea de spirit în cadrul forumurilor internaționale, precum G20, este acum mai puțin colaborativă, după ani de populism și tensiuni sporite între principalii actori geopolitici.

Unele țări anunțaseră deja restricții la export anul trecut, având în vedere criza de aprovizionare cu alimente la nivel mondial. Dar dominoul a început cu adevărat să cadă după invazia Rusiei în Ucraina, la 24 februarie, prețurile globale atât la cereale, cât și la uleiurile vegetale crescând vertiginos.

În martie, Argentina a majorat taxele la exporturile sale de ulei și făină de soia și a impus un plafon mai mic decât anul trecut pentru noile exporturi de grâu.

Interzicerea exporturilor de grâu de către India a venit după ce Indonezia, principalul producător mondial de ulei de palmier, a restricționat deja exporturile de ulei de palmier începând cu 28 aprilie, invocând necesitatea de a se asigura că țara are "rezerve abundente și accesibile".

India este cel mai mare importator de ulei de palmier din lume, iar Indonezia este unul dintre cei mai importanți furnizori ai acestuia. Indonezia și-a ridicat interdicția la 20 mai.

Malaezia a interzis la 23 mai exportul de pui de la începutul acestei luni, după ce o penurie mondială de furaje, exacerbată de conflictul din Ucraina, a perturbat producția de păsări și a dus la o creștere bruscă a prețurilor.

Valul de restricții la export afectează deja aproape o cincime din caloriile comercializate la nivel mondial - ceea ce reprezintă aproape dublul impactului ultimei crize alimentare mondiale din 2008, potrivit Food Policy Research Institute (IFPRI), un think tank cu sediul la Washington care are ca obiectiv reducerea sărăciei în țările în curs de dezvoltare.

Uniunea Europeană - din care fac parte câțiva dintre cei mai mari importatori de alimente din lume în funcție de valoare - își îndeamnă partenerii comerciali să nu adopte politici protecționiste.

"Uniunea Europeană își menține exporturile de produse alimentare și la fel ar trebui să facă și ceilalți", a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs susținut luna aceasta.

Chiar înainte de războiul din Ucraina, guvernul argentinian, care se lupta cu o inflație internă care depășea acum 60%, a luat măsuri la sfârșitul anului trecut pentru a stopa creșterea prețurilor locale la alimente. Acesta a impus plafoane la exporturile de porumb și grâu, adăugându-se unei interdicții anterioare privind carnea de vită.

După invazia Rusiei, a luat măsuri suplimentare, majorând taxele pe transporturile de ulei și făină de soia procesată. Argentina este cel mai mare exportator de ulei și făină de soia din lume, al doilea mare furnizor mondial de porumb și un exportator cheie de grâu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.