Economiștii băncii și-au revizuit în scădere previziuinile, noile lor proiecții venind să confirme, practic, avertismentele lansate, anterior, de FMI, de alte instituții internaționale, dar și de foarte, foarte mulți analiști. Conform noilor prognoze ale celor de la JPMorgan, se va înregistra o încetinire a creșterii PIB-ului din zona euro la 0,5% în acest trimestru, urmată de o contracție de 0,5% în ultimele trei luni ale acsestui ani și primele trei din 2023. Două trimestre consecutive de contracție reprezintă definiția tradițională a recesiunii.

"În noua noastră prognoză se pornește de la un preț al gazului de 150 de euro/MWh", a precizat banca în nota sa, adăugând că, în combinație cu tensiuni politice precum cele din Italia, acest lucru ar putea duce la o scădere de 2% a PIB-ului zonei euro.

Prețul ridicat al gazelor ar putea, de asemenea, să crească inflația globală cu 1,2 puncte procentuale pe termen scurt, deși aceasta ar urma să scadă din nou anul viitor din cauza reacției negative a economiei și să limiteze astfel ritmul de majorare a ratelor de către BCE.

"Ne așteptăm ca BCE să mai majoreze încă 50 de puncte de bază până la sfârșitul anului", a subliniat JPMorgan, reducând prognoza sa anterioară, care prevedea o majorare de 75 de puncte de bază în trei etape. "Ne așteptăm acum la 25 pb în septembrie și 25 pb în octombrie", a precizat banca americană, eliminând o nouă majorare de 25 pb anticipată pentru decembrie.

JPMorgan a declarat că noua sa prognoză privind prețul de bază al gazelor naturale de 150 EUR/MWh necesită probabil ca fluxurile de gaze prin principala conductă europeană Nord Stream 1 să rămână la aproximativ 40% din nivelurile normale.

"Cea mai mare problemă este în 2024 și după", a estimat JPMorgan, "nivelurile PIB-ului vor fi mai mici și șomajul mai ridicat, ceea ce pledează pentru un impuls deflaționist".

Citește și Cele șapte riscuri care amenință economia mondială

Fondul Monetar Internațional (FMI) a identificat în previziunile sale publicate marți șapte factori de risc "deosebit de îngrijorători" și care, dacă prin viață, ar putea duce la "cel mai rău scenariu": una dintre cele mai grave crize economice din ultimele cinci decenii.

Războiul din Ucraina și prețurile energiei

Potrivit FMI, există "multă incertitudine" în legătură cu cantitățile de gaze livrate de Rusia în Europa pentru 2022 și 2023. Din aprilie s-a înregistrat deja o scădere de 40% față de nivelurile de anul trecut.

Raportul prevede, de asemenea, încetarea completă a exporturilor de gaz rusesc, ceea ce ar forța țările europene să pună în aplicare raționalizarea energiei, afectând sectoare industriale importante. Un astfel de scenariu ar reduce "semnificativ" creșterea în zona euro în 2022 și 2023, cu un ecou "transfrontalier".

Inflația persistă

În timp ce inflația este "în linii mari așteptată" să revină la nivelurile anterioare pandemiei până la sfârșitul anului 2024, noi perturbări ale aprovizionării ar putea duce la o înrădăcinare a inflației, spune FMI.

Șocurile suficient de mari ar putea duce la apariția unei situații de "stagflație", în care recesiunea ar fi însoțită de o inflație ridicată.

Citește și Roubini: Va fi greu! Mircea Coșea: "Important e să supraviețuim, dar e foarte complicat"

Economistul Nouriel Roubini a spulberat speranțele celor care au sperat că sperat că iminenta recesiune mondială va fi, de fapt, o încetinire a economiei lumii, avertizând în legătură cu o criză foarte profundă. Întrebat, în acest context, dacă urmează cu perioadă extrem de dificilă, profesorul Mircea Coșea a răspuns tranșant: ”Da, sunt ferm convins”. 

La rândul său, profesorul Coșea consideră că este vorba despre o schimbare. ”Este o chestiune de schimbare a sistemului, preschimbare a modelului economic, modelul neoliberal numit win-win, în care toată lumea câștiga, mă rog, în proporții diferite. Trecem la o etapă în care lumea se adaptează unor situații total noi, care sunt nominalizate prin 3 aspecte importante.

Primul este incapacitatea resurselor actuale de a mai continua un model de dezvoltare de consumerism, adică un model care are la bază un consum nelimitat de resurse pentru așa-numita abundență și un nivel de trai foarte ridicat. Al doilea element este schimbarea rapoartelor de forțe din punct de vedere al competitivității pe nivelul 4 al evoluției industriale, adică digitalizarea.

Iar al treilea element care a apărut acum este o încercare politică de schimbare a rapoartelor de forțe, care a început cu acest război din Ucraina și care, mă rog, nu știm cum va continua, dar este evident că marii actori economici și politici ai acestei lumi încep să uzeze mai mult de mijloacele militare decât de cele ale unor discuții pașnice de coexistență pe probleme de interes general. Deci lumea se schimbă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.