"De acum doi ani nu am mai avut un cutremur peste cinci grade, dar şi acestea ar trebui să se încadreze tot în limitele normale. Până acum, activitatea seismică este normală, cu un număr de cutremure variabil, pot să fie unul sau mai multe pe lună, cu magnitudini în jur de trei grade Richter. Avem cu totul alte motive pentru care să intrăm în panică în afară de cutremure, dar, până acum, activitatea seismică vrânceană este în limitele normale. Oamenii din zonă sunt obişnuiţi cu această activitatea seismică, ca pământul să vibreze aici din când în când", a declarat Ioan Verdeş.

Directorul Observatorului Seismologic spune că Vrancea este cea mai importantă zonă seismică din Europa, însă un cutremur cu adevărat periculos este unul de peste şapte grade Richter.

"Vrancea este cea mai importantă zonă seismică din Europa am putea spune. Cutremurele din Vrancea pot să afecteze toată zona Europei şi atunci toţi sunt interesaţi de zona aceasta. Avantajul nostru este că ştim exact zona din care pleacă cutremurele şi mai ştim şi care este magnitudinea ca un cutremur să fie distrugător. Dacă avem un cutremur peste şapte grade Richter abia atunci un cutremur este periculos. Un cutremur este la fel de periculos şi pentru locul din care pleacă şi pentru locul în care ajung undele seismice. Dar într-o zonă mai îndepărtată de epicentru avem nişte unde însumate, care pot produce daune mai mari", a explicat Verdeş.

Cutremur în Vrancea, joi, 21 aprilie 2022. L-aţi simţit?

Sistemele de avertizare în cazul unui cutremur sunt importante în special pentru beneficiari care lucrează în medii periculoase şi pentru care oprirea imediată a unor sisteme care ar putea provoca daune foarte mari este vitală.

"Sistemul de avertizare al institutului mizează tocmai pe faptul că unda seismică are o anumită viteză de trecere prin mediile de pământ, iar unda primară, cea pe care o sesizează echipamentele noastre şi în urma căreia se poate da alarma, se mişcă mult mai repede. Şi atunci, avem o diferenţă de timp între aceste două unde, pe care noi o câştigăm prin comunicare foarte rapidă a semnalului de la Vrâncioaia spre Bucureşti. Acestea sunt renumitele 20 de secunde, timp pe care putem să îl fructificăm dacă sistemul nostru de avertizare este conectat, de exemplu, la anumite sisteme de recepţie, tot automatizate, care ar putea să ia anumite decizii fără intervenţia omului şi atunci ar putea reduce eventualele pagube. De exemplu, sistemele de blocare a gazului, curentului electric. Dar, de ceva timp, sistemele noastre de avertizare de la Institut nu mai merg direct la beneficiar. Merg la sistemul naţional de alertă şi este gestionat de cei de acolo", a spus directorul Ioan Verdeş.

Deşi atunci când se vorbeşte de cutremure, toată lumea îşi îndreaptă privirea către Vrâncioaia, pentru că acolo a fost construit Observatorul Seismologic, zona seismică Vrancea acoperă o suprafaţă de aproximativ 200 de kilometri pătraţi, iar epicentrul de unde pleacă cutremurele este foarte rar Vrâncioaia. Cutremurele din zona seismică Vrancea pleacă de pe o suprafaţă destul de mare, începând de la Buzău, Covasna, Braşov şi, bineînţeles, Vrancea.

Ultimul cutremur s-a produs în zona seismică Vrancea joi, 21 aprilie, la ora 10,33, la o adâncime de 113 kilometri şi a avut o magnitudine de 3,4 grade pe scara Richter. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.