Înainte de invazia rusească, ucrainenii erau cel mai mare contingent de muncitori străini din Europa Centrală. Polonia şi Cehia găzduiau aproximativ 600.000 de muncitori ucraineni, respectiv peste 200.000, potrivit unor asociaţii reprezentantive. Angajatorii polonezi estimează că aproximativ 150.000 de muncitori ucraineni, în principal bărbaţi, au plecat din Polonia de la începutul războiului.
Reuters a vorbit cu 14 directori de companii, recrutori, organisme reprezentative şi economişti din Polonia şi Cehia care susţin că plecarea muncitorilor ucraineni duce la creşteri de costuri şi întârzieri în îndeplinirea comenzilor industriale şi a lucrărilor de construcţie.
Un exemplu este Wieslaw Nowak, director la producătorul polonez de tramvaie ZUE Group, potrivit căruia unul din sub-contractori nu a reuşit să finalizeze lucrările pentru amplasarea unor şine de tramvai pentru că aproape toţi cei 30 de muncitori ucraineni pe are îi avea au plecat acasă.
"Multe companii caută angajaţi la scară largă pe diferite şantiere de construcţii din cauza unor plecări masive. Cu siguranţă asta afectează costurile şi ritmul lucrărilor pentru că dacă cineva pierde brusc zeci de angajaţi, refacerea echipelor este o chestiune care durează mai mult de câteva zile", a spus Wieslaw Nowak.
Sutele de mii de refugiaţi ucraineni, majoritatea femei şi copii, care au ajuns în regiune după izbucnirea războiului nu sunt adecvaţi să ocupe multe din locurile vacante. Deseori locurile de muncă sunt în sectoare precum construcţii, producţie sau industrie unde există limitele legale cu privire la angajarea femeilor, potrivit Agerpres.
De la pregătirea refugiatelor din Ucraina pentru a opera motostivuitoare şi până la recrutarea de noi lucrători în Asia, companiile se străduiesc să găsească soluţii inovative pentru a acoperi golurile apărute în forţa de lor de muncă, susţin directorii de companii intervievaţi de Reuters.
Însă pentru multe firme care se chinuie să îşi revină de pe urma impactului economic al pandemiei de COVID, şi care acum se confruntă cu creşterea semnificativă a costurilor cu energia şi inflaţia, deficitul brusc de forţă de muncă reprezintă o provocare severă.
"Pierderea muncitorilor ucraineni a agravat problemele cu care se confruntă companiile. Acestea spun că nu pot acoperi toate solicitările venite de la parteneri, ei pot să livreze cu întârzieri şi în consecinţă plătesc penalităţi", a declarat Radek Spicar, vicepreşedinte al Federaţiei industriaşilor din Cehia.
Directorii şi asociaţiile reprezentantive susţin că impactul plecării muncitorilor ucraineni este resimţit în mod deosebit de puternic în Europa emergentă pentru că gradul de automatizare în regiune este mai redus comparativ cu economiile mai dezvoltate din Uniunea Europeană.
Pentru firma finlandeză Scanfil, specializată în producţia de echipamente electronice, lipsa de muncitori pe piaţa din Polonia, unde compania operează, a determinat-o să îşi urgenteze planurile de automatizare. "Automatizarea este posibilă pentru unele poziţii dar nu peste tot. Avem în continuare multe poziţii unde avem nevoie de forţă de muncă umană", subliniază Magdalena Szweda, director de resurse umane la Scanfil Poland.
Unele companii au decis să majoreze ofertele salariale pentru a găsi înlocuitori, încercând să îi atragă pe localnici şi să răspundă firmelor concurente care se luptă pentru numărul limitat de muncitori ucraineni care au rămas. "Căutăm muncitori ucraineni pe piaţă, oferindu-le mai mulţi bani", spune Maciej Jeczmyk, director general la producătorul de prefabricate InBet.
Alte companii au optat pentru prelungirea programului de lucru şi pentru pregătirea femeilor să ocupe poziţiile care în mod tradiţional erau ocupate de bărbaţi, precum operarea de motostivuitoare. Wojciech Ratajczyk, director la firma de recrutare Trenkwalder Poland, spune că firma are locuri de muncă vacante pentru 50.000 de angajaţi în sectorul de logistică, majoritatea pentru posturile de şofer de motostivuitor. Ratajczyk a precizat că peste 600 de femei au răspuns la un anunţ trimis către 2.000 de refugiate din Ucraina care doresc să înveţe cum să opereze un motostivuitor. Recent, câteva zeci de femei au început un curs de pregătire de patru săptămâni organizat în parteneriat cu companiile.
Una din participantele la cursul de formare este Olha Voroviy, fostă directoare de vânzări care după ce a fost nevoită să plece din Ucraina a găsit un loc de muncă la un depozit din Polonia al producătorului de componente auto Faurecia. "În Ucraina lucram cu creierul, iar aici în Polonia lucrez cu braţele", spune Olha Voroviy.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.