Executivul comunitar nu a fost convins deocamdată că în România pot fi aplicate anumite reforme asumate prin PNRR şi nici că se pot lua măsuri substanţiale pentru reducerea dezechilibrelor bugetare, relatează corepondentul Radio România Actualități.  Măsurile de reformă nu sunt văzute de Comisie ca fiind esenţiale sau pe măsura angajamentelor. De altfel, însuși ministrul finanţelor, Marcel Boloş, recunoaște că Bruxelles-ul aşteaptă mai mult. 

Nici propunerile privind amânarea sau modificarea ţintelor de deficit bugetar nu au fost primite bine, mai ales că România are o situaţie fragilă din acest punct de vedere, în condiţiile în care este singurul stat membru cu o procedură de infringement, ce-i drept îngheţată în momentul declanşării pandemiei. Comisia Europeană nu a comunicat nimic public în legătură cu discuţiile cu guvernul român şi nici nu o va face conform procedurilor care presupun comunicarea strict cu executivul de la Bucureşti. ”Ceea ce am putea şti însă despre poziţia Comisiei Europene vine fie pe canale neoficiale, fie din recomandări şi rapoarte de ţară din trecut, cum ar fi cele de pe 24 mai. Prin comparaţie, putem vedea diferenţele între ce vrea Comisia şi ce face România”, estimează corespondentul RRA. 

Toate problemele sunt împachetate sub formula; "România creşte repede, dar odată cu acest lucru cresc şi vulnerabilităţile sale". La capitolul vulnerabilităţi apare din nou deficitul bugetar, creşterea sa galopantă de anul acesta a făcut ca reprezentanţii Comisiei să se deplaseze în România special pentru a înţelege ce se întâmplă, dar recomandările Comisiei pot fi întrevăzute şi din raportul Băncii Mondiale din martie 2023. Acest raport vizează reformele fiscale care trebuie aplicate de România pentru a îndeplini ţintele din PNRR, un document finanţat tot de Uniunea Europeană, precizează RRA. 

Între timp, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii a transmis Comisiei Europene, printr-o scrisoare, că trebuie luate în considerare o serie de linii roşii pentru reformele fiscale produse de Guvernul României şi că nicio modificări nu trebuie făcute mai devreme de începutul anului viitor. Preşedintele consiliului, Florin Jianu, insistă pentru consultarea partenerilor sociali şi realizarea unui acord politic pe o perioadă de 10 ani şi un sprijin mai mare pentru sectorul ospitalităţii din România. El spune că, pentru asigurarea predictibilităţii sectorului de afaceri, măsurile fiscale trebuie anunţate cu cel puţin şase luni înainte de aplicare.

”Principiul de aplicare al reformelor trebuie să fie de la mare la mic. Trebuie să se uite, de fapt, pe partea de cheltuieli mai mult, pentru că s-ar putea ca din aceşti bani potenţiali pe care Guverul doreşte să-i strângă la sfârşitul acestui an din partea mediului de afaceri să nu fie sustenabil acest tip de abordare, dar reformele trebuie să fie consistente, trebuie să aibă impact major şi nu trebuie să fie doar reforme de suprafaţă sau care cumva să închidă gura mediului de afaceri şi a spaţiului public”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.