Când iau în considerare veniturile unui salariat supuse unei executări silite, angajatorii trebuie să știe că tichetele cadou sau banii de telemuncă nu pot face obiectul unei popriri deoarece sunt sume cu destinație specială, însă doar dacă sumele sunt acordate în limitele scutirii de taxe salariale, respectiv 300 lei și 400 lei. Valorile ce depășesc aceste plafoane vor fi considerate venituri asimilate salariilor și pot face obiectul unei popriri.

Așa cum dispune art. 236, alin. (4) din Codul de procedură fiscală: „sumele ce reprezintă venituri bănești ale debitorului persoană fizică, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum și ajutoarele sau indemnizațiile cu destinație specială sunt supuse urmăririi numai în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă” .

Atât tichetele cadou, ce nu sunt supuse taxării în limita a 300 lei, cât și acei cel mult 400 de lei acordați lunar telesalariaților au practic o destinație specială, deci vor putea fi supuse urmăririi în condițiile prevăzute de procedura civilă, iar aici avem art. 729, alin. (7) care scoate în afara veniturilor ce pot fi urmărite „alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, dar și orice alte asemenea indemnizații cu destinație specială, stabilite potrivit legii”.

Poprirea pensiilor. Cât se poate reține din pensie

Alin. (1) al art. 729 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 15, alin (1) din Legea 165/2018, ne indică mai clar că tichetele cadou nu se încadrează în categoria veniturilor urmăribile, nefiind acordate periodic, ci ocazional. Astfel, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă, tichetele cadou pot fi urmărite, pe lângă veniturile din salarii și alte venituri acordate periodic, însă Legea 165/2018 le încadrează în categoria celor acordate ocazional, nu periodic.

În cazul sumelor pentru telemuncă, deși acestea pot fi acordate periodic, adică lunar, destinația lor este precizată expres de Codul fiscal, respectiv pentru „susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă și abonamentul de date, și achiziția mobilierului și a echipamentelor de birou”, deci nu sunt destinate „asigurării mijloacelor de existență ale salariatului” și nu întrunesc condițiile prevăzute de art. 729, alin (1) din Codul de procedură civilă.

Nu același regim juridic și fiscal îl au sumele care depășesc plafonul maxim de scutire de taxe salariale, iar partea de venituri care depășește acel plafon ar putea fi urmărită și executată, fiind vorba despre venituri asimilate salariilor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.