Peste 70% din angajați au salariu minim pe economie. Fiecare pleacă acasă cu 53% din salariul minim brut, iar 47 % se întoarce la stat. Liderii de sindicat susțin că ar fi mai bine să se negocieze salariul net, altfel este bine pentru stat și pentru angajat mai puțin bine.

Vezi AICI proiectu de HG propus de Guvern, privind creșterea salariului minim, care a fost trimis la Consiliul Economic Social spre avizare. Potrivit expertului ADER în muncă și membru CES, Dorin Negrău, proiectul nu a primit aviz CES, iar sindicatele au lăsat la latitudinea Guvernului data de la care se vor majora salariu minim. 

"Sunt aproximativ 1,5- 1,6 milioane de salariați care au salariu minim pe economie. La cum s-a pus problema, statul este cel care câștigă mai mult, fiind mai mulți bani care se întorc sub formă de taxe salariale", au explicat, pentru DCBusiness, liderii de sindicat.

Potrivit calculelor făcute de ei, la 2080 lei brut (446,06euro), angajatul rămâne cu 1263lei(270,86euro) net. Iar dacă salariul brut va fi de 2350lei(503,97euro), angajatul va pleca acasă cu 1.413 lei(303,02euro), față de 1.900 lei (407,46 euro) brut și 1.162lei(249,2euro)- cât este în prezent

Miza este colectarea mai mare de taxe la buget

În opinia liderilor de sindicat, miza creșterii salariului minim brut este colectarea de taxe mai mari la buget. "În prezent, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plata este stabilit la 1.900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,666 ore, în medie pe lună în anul 2018, reprezentand 11,40 lei/ora, în conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de bazî minim brut pe tara garantat în plată. Prin prezentul act normativ se propune ca salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată să fie majorat la 2.080 lei lunar, începând cu data de 1 noiembrie 2018, ceea ce reprezintă o creștere de 9,47 % față de luna octombrie 2018. În anul 2018 tariful orar este de 12,53 lei/ora pentru un program complet de lucru de 166 ore , iar în anul 2019 tariful orar va fi de 12,43 lei/ora pentru un program complet de lucru de 167,333 ore", se precizează în proiectul de HG, privind creșterea salariului minim trimis la sindicate și la Consiliul Economic Social pentru avizare de mai marii Guvernului.

Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, se teme ca aceasta „să nu fie o distragere a atenţiei de la alte subiecte majore, cum este îngheţarea salarizării în sectorul bugetar în 2019”. „Era normal ca o astfel de măsură să fie făcută cu o consultare largă. Este o decizie grăbită pe o problemă majoră. Guvernul se substituie negocierii directe între cei doi parteneri, pe de altă parte se poate ajunge la blocarea negocierii contractelor colective", a declarat liderul sindical.

Pe de altă parte, șefii de la Finanțe și de la Muncă spun că mărirea salariului minim va avea efecte pozitive asupra creșterii economice prin stimularea ocupării, creșterii puterii de cumpărare a salariaților și reducerii muncii la negru.

Ce au propus Eugen Teodorovici și Olguța Vasilescu

Potrivit documentului trimis la CES pentru avizare, pentru personalul încadrat pe funcții cu nivel de studii superior și pentru personalul cu vechime în munca peste 15 ani, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, suma stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabilește la 2.350 lei lunar, ceea ce reprezintă o creștere de 23,6 %.

"Vom vedea exact asta la nivel de Guvern, în următoarele zile vom anunţa. Decizia se va lua în următoarele zile şi o vom anunţa. E posibil să luăm o hotărâre de guvern chiar săptămâna viitoare", a declarat Eugen Teodorovici într-o emisiune la Antena 3.

Potrivit lui Teodorovici, se analizează la nivelul Guvernului pentru a vedea exact data de la care se aplică această majorare. Cel târziu 1 ianuarie 2019. "A fost o discuţie, noi ne-am întâlnit cu reprezentanţi ai mediului de afaceri la Guvern, cu doamna premier, cu alţi colegi din cabinet şi acolo sindicatele au spus cât mai repede, iar mediul economic de la 1 ianuarie cel târziu. Vedem acum la nivel de Guvern care o să fie data optimă pentru această decizie", a adăugat şeful de la Finanţe.

Dealtfel, în Programul de guvernare 2018-2020, se prevede că Guvernul susține investiții destinate să crească participarea pe piața muncii (aproximativ 1,3 miliarde EUR) în scopul creșterii ratei de ocupare, fiind vizați tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare și alte grupuri vulnerabile. Un cuantum de aproximativ 1,9 miliarde EURO va fi dedicat promovării incluziunii sociale și combaterii sărăciei și a discriminării, sprijinind persoanele defavorizate (inclusiv pe romi) să aibă acces la piața muncii și să-și îmbunătățească starea de sănătate și condiția socială. Se va acorda o atenție specială oferirii de asistență medicală accesibilă și furnizării de servicii sociale comunitare, precum și dezinstituționalizării copiilor și a persoanelor cu handicap.

"Un cuantum de aproximativ 1,6 miliarde EURO va fi investit în educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții cu un accent deosebit pe reducerea fenomenului de abandon școlar la 11,3 % și o creștere a participării în învățământul terțiar la 26,7 %. În ansamblu, investițiile în capitalul uman vor ajunge la cel puțin 3,5 milioane de persoane. Un cuantum de 0,7 miliarde EURO din fonduri va contribui la consolidarea capacității instituționale a autorităților publice; din acesta, 0,55 miliarde EURO vor veni în sprijinul reformei administrației publice și al eficacității sistemului de justiție", se precizeaz[ la capitolul din Progtamul de guvernare: România angajează. 

Ce spun patronatele

Patronatele spun că măsura este bună, dar graba cu care se face este cel puțin sceptică. Florin Godean, Adecco România, unul dintre cei mai mari recrutori, spune că este bine că salariile cresc, dar modul în care se fac aceste creşteri nu este în regulă. „Este o măsură populistă şi stupidă de tipul «Vă mai dau 100 de lei», care nu creşte bunăstarea nimănui, dar accentuează răul care se face mediului de afaceri de la o vreme încoace. O salarizare diferenţiată pentru cei cu studii superioare şi vechime este şi discrimi­na­torie pentru că, în această zonă, nu contează studiile, ci ce face omul“,  a explicat  Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM (Patronatul Investitorilor Autohtoni).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.