Potrivit unui document emis de Ministerul Educației Naționale cu puțin timp înainte de sfârșitul anului școlar 2017-2018, programul ”Masa caldă” a fost implimentat în doar 30 din cele 50 de școli cooptate în proiect. Motivul, trecut negru pe alb de Ministerul Educației, este trist și revoltător: ”Consiliul local nu s-a implicat în mod corespunzător în vederea implementării programului, în cele 20 de unități de învățământ”. Unele primării se scuză că nu au unde să hrănească elevii, altele n-au finalizat achiziția serviciilor de catering într-un an întreg, deși valoarea e mică pentru fiecare unitate de învățământ în parte și ar fi putut achiziționa direct, cei mai mulți edilii spun că efortul depus e prea mare, în timp ce alții pur și simplu refuză să se implice.

Ministerul a exemplificat de ce s-a ajuns în această situație, în fiecare caz în parte:

-        Școala Gimnazială ”I. Felea” din Arad – lipsă spațiu amenajabil în scopul deservirii mesei

-        Liceul Tehnic ”Dacia” din Argeș și Liceul Pedagogic ”Carmen Sylva”din Timiș - neimplicarea primăriei în derularea programului

-        Școala Gimnazială ”Floare de lotus” din Bihor și Școala Gimnazială nr. 1 din Giurgiu- nu s-a încheiat procedura de achiziție

-        Liceul Tehnologic Plopeni din Botoșani- procedură de achiziție nefinalizată

-        Școala Gimnazială nr. 2 din Caraș- Severin, Școala Gimnazială ”Jancso Benedek” din Covasna, Liceul Pedagogic ”M. Basarab” din Ialomița, Liceul Tehnologic ”Band” din Mureș, Liceul Tehnologic nr.1 din Sălaj și Școala cu clasele I- VIII ”Crișan” din Tulcea – autoritățile locale au apreciat că procedurile de achiziționare a servciilor de furnizare a unui pachet alimentar ar dura prea mult și nu ar putea fi finalizate în timp util, astfel încât elevii să poată beneficia de program

-        Școala Gimnazială Viișoara din Cluj- nu deține spații de preparare și servire a mesei calde, iar varianta ”pachetul alimentar” nu s-a aplicat din cauza neimplicării autorităților locale

-        Școala Gimnazială nr.1 Văleni, Liceul Tehnologic ”R. Prișcu” și Colegiul Național Pedagogic ”C. Brătescu”, toate din Constanța- nu s-a finalizat procedura de atribuire a contractelor de furnizare/servicii a pachetelor alimentare/mesei calde de către compartimentele de specialitate din cadrul primăriilor

-        Colegiul Pedagogic ”Vasile Lupu” din Iași- până în prezent, la nivelul Primăriei Iași nu a fost derulată o procedură de atribuire a contractului de furnizare a produselor alimentare în vederea preparării hranei necesare elevilor

-        Liceul Tehnologic ”Poienile de sub munte” din Maramureș- timp prea scurt pentru organizarea procedurii de atribuire a contractului de servicii

-        Școala Gimnazială ”Gârla Mare” din Mehedinți- nu s-a primit nicio ofertă din partea operatorilor economici

-        Școala Gimnazilă ”Corbu” din Olt- nu s-a realizat achiziția publică

-        Liceul Tehnologic ”Gheorghe Lazăr” Avrig din Sibiu- Primăria și Consiliul Local au decis că, pentru o lună de zile, acest program nu este viabil și nu se poate derula în condiții de legalitate

-        Școala Gimnazială nr. 1 din Teleorman- a fost respinsă documentația de licitație

-         Școala Gimnazială ”Prof. I. Vișoiu” din Ilfov- procedura de atribuire a contractului s-a derulat pe SEAP fără a fi finalizată

Rezultatele obținute în celelalte 30 de școli din țară unde autoritățile au reușit să se implice sunt de-a dreptul spectaculoase: abandonul școlar a scăzut de la 6,1% la 1,3%. Totul, cu o masă caldă.

”În urma analizei realizate de Ministerul Educației Naționale a reieșit că programul-pilot a contribuit la îmbunătățirea frecvenței școlare, la dezvoltarea armonioasă a elevilor și la educația pentru o viață sănătoasă. Continuarea și extinderea lui va conduce la remedierea situației elevilor aflați în situație de eșec școlar și la dezvoltarea economică a județului, prin implicarea operatorilor economici locali”, se arată și în documentul emis de minister.

Generalizând cauzele eșecului în cele 20 de școli, ministerul arată că, ”potrivit rapoartelor transmise de către inspectoratele școlare, dificultățile întâmpinate în implementarea programului au fost: imposibilitatea asigurării condițiilor de servire a mesei diversificate, neîndeplinirea condițiilor de obținere a avizelor sanitare, neimplicarea autorităților locale în implementarea programului, lipsa unui spațiu adecvat în care copiii să consume pachetul alimentar”.

Programul ”Masa Caldă” se va aplica și în anul școlar 2018-2019, tot în 50 de unități de învățământ și tot în forma de proiect-pilot, promovat prin Ordonanță de Urgență. Ca noutate față de primii doi ani, masa caldă sau pachetul alimentar se realizează ”în limita unei valori zilnice de 10 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoare adăugată”, față de 7 lei/copil cât era până acum. Suma cuprinde ”prețul produselor, cheltuielile de transport, de distribuție și de depozitare a acestora, după caz”. Sumă este cu 3 lei mai mare decât anul trecut, când valoarea era de 7 lei pentru fiecare copil.

Suma alocată Programului ”Masa caldă” pentru anul școlar 2017- 2018 a fost de 30 de milioane de lei, numărul copiilor beneficiari fiind, teoretic, de peste 30.000. În realitate, au primit o masă caldă aproximativ jumătate din aceștia, astfel încât și efortul bugetar al Guvernului a fost pe măsură.

Cele 50 de școli selectate pentru Programul ”Masa Caldă” au fost selectate astfel încat fiecare județ să aibă cel puțin o unitate de învățământ inclusă în proiect și, totodată, să fie reprezentative din punct de vedere al problemei semnalate (medii geografice izolate sau greu accesibile, medii sociale defavorizate, medii economice cu grad ridicat de pauperitate). De asemenea, s-a ținut cont de infrastructura necesară servirii mesei în școală (dacă există sau nu cantină, dacă există sau nu sală pentru prepararea sau pentru servirea mesei, dacă există sau nu spațiu pentru depozitare).

Ce a însemnat “Cornul şi laptele”

Lansat în 2002, programul “Cornul şi laptele” s-a tot modificat în timp, devenind acum “Corul, laptele şi mărul”, după ce Guvernul a inclus pe lista produselor pe care ar urma să le primească elevii din toată ţara şi fructe şi legume. Şi nu ar trebui să vedem doar mere, deşi aceasta a fost varianta cea mai la îndemână pentru autorităţi, întrucât pe lista Guvernului se află şi alte bunătăţuri, chiar dacă unele pot fi de-a dreptul respingătoare din perspectiva unui copil: pere, struguri, prune, morcovi, păstârnac, ţelină rădăcină, sfleclă roşie, ardei gras şi castraveţi proaspeţi. Fiecare elev ar trebui să primească pe parcursul săptămânii, gratuit, 2 porţii de fructe şi/sau legume, 2 porţii de lapte, o porţie de produse lactate şi 5 porţii de produse de panificaţie. Una peste alta, “Cornul şi laptele” a însemnat mai degrabă o modalitate facilă de îmbogăţire pentru o mână de firme, abonate la acest program. În 15 ani, Guvernul a cheltuit 1,5 miliarde de euro pentru cornul şi laptele care nu întotdeauna au ajuns la elevi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.