Reprezentantul BNR a subliniat, de la bun început că, în ultimii 13 ani, leul s-a depreciat față de euro cu 96 de bani. În ceea ce privește ușoara apreciere înregistrată de moneda națională în perioada din urmă, a declarat că este vorba despre o evoluție conjuncturală. 

Au venit românii din străinătate

„Într-adevăr, leul cunoaște, așa cum ați spus, o ușoară apreciere, dar asta este conjunctural. Este vară, a fost Sfânta Maria, au venit foarte mulți români care lucrează în străinătate și au schimbat bani. În același timp, ca anul trecut, a fost vândut grâu chiar din lan și asta a contribuit la aprecierea leului, deci nu m-aș opri asupra acestui fapt, care deși este încurajator, este conjunctural, și aș spune că de 13 ani, adică 2008 și până în prezent, leul este stabil pe o piață stabilă”.

O cifră importantă

„Practic, în această perioadă de 13 ani și ceva, leul s-a depreciat față de euro cu 96 de bani, 96 de bani este o cifră infimă și sunt 13 ani, în această perioadă de 13 ani s-a înscris și criza din 2008-2009, recesiunea din 2009 și 2010, evenimentele din 2010, încă două recesiuni importante, de asemenea inflații mari. Totuși, prin aceste furtuni, leul s-a depreciat cu 96 de bani. Asta este cifra importantă, iar ideea este stabilitatea financiară, stabilitatea absolută a acestei piețe, care de fapt constituie stâlpul activității financiare din România”, a continuat el, într-o intervenția la emisiunea ”Politica Zilei”, de la B1 TV.

Represiune financiară

Întrebat ce ar trebui să știe românii cu depozite în lei pentru perioada următoare, Adrian Vasilescu a afirmat: „Sunt 11 milioane de persoane fizice care au între 15 și 16 milioane de conturi. Practic, aceste persoane au trecut multă vreme printr-un fenomen, printr-un proces, pe care lumea îl numește «represiune financiară». Dobânzile au scăzut foarte mult pentru depozite și în România, și în alte țări, și practic acum, de când a început inflația, de la 1 ianuarie anul trecut și până în prezent, cei care au pierdut cei mai mult sunt acești 10 sau 11 milioane, ei sunt cei care au pierdut cel mai mult”.

Cei mai avantajați români

„Sigur că pierd și cei care au credite, dar aș vrea să fac o subliniere apăsată – cei care au credite sunt cei mai avantajați în această criză, pentru că, deși crește ROBOR, cei care sunt racordați la ROBOR, cei care au luat credite înainte de 2 mai 2019, a crescut ROBOR foarte mult și acest indicator al pieței financiare a umflat într-un fel costul creditului și ratele celor care au luat credite (…), dar în raport cu inflația ei sunt avantajați, în același timp sunt avantajați și prin consecințe istorice”, a mai spus Adrian Vasilescu la postul de televiziune menționat mai sus. 

Citește și ROBOR-ul, ”stabilit la masa verde”. Adrian Vasilescu: ”Vom vedea care va fi viitorul”

”... ROBOR-ul are caracateristicile lui. El este influențat de piață, este influențat de inflație, dar în același timp, el este stabilit la o ședință comună a zece bănci care au cea mai mare parte a creditelor bancare. Și la această ședință comună se fac cotațiile: fiecare bancă spune cu cât este dispusă să vândă și cu cât este dispusă să cumpere. Adică să împrumute sau să dea cu împrumut. 

La masa verde

Având în vedere că ROBOR-ul este un indicator de piață, dar este stabilit la masa verde de cele zece bănci care fac piața, vom vedea care va fi viitorul. Cum va merge ROBOR-ul de mâine încolo. Este un test important pentru sistemul bancar românesc și pentru băncile din România care au cea mai mare pondere a activelor din sistemul bancar. 

Revenind la ceea ce li se întâmplă acum celor care au credite, eu cred că aici este corect să facem o departajare. Clienții băncilor din rândul populației sunt de două feluri: aproape 11 milioane sunt creditori ai băncii, adică au făcut depozite bancare cu economiile lor. Sunt 16 milioane de depozite”, a precizat Adrian Vasilescu într-un interviu pentru DCNews și DCBusiness. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.