Eurostat: Portul Constanţa a devansat portul Pireu din Grecia

DCBusiness Team |
Data publicării:
Portul Constanța
Portul Constanța

Portul Constanţa a avut anul trecut cea mai puternică creştere în clasamentul principalelor 20 de porturi europene, urcând de pe locul 16 pe locul 11, în condiţiile în care cantitatea de marfă manipulată s-a majorat cu 26%, arată datele publicate miercuri de Eurostat.

O creştere mai mare a fost înregistrată doar de portul Zeebrugge din Belgia, cu un avans de 27%.

Conform Eurostat, Constanţa a devansat portul Pireu din Grecia, care a căzut de pe locul nouă până pe locul 13, ca urmare a unei scăderi de 10,4% a cantităţii de marfă manipulată.

În total, o cantitate de 3,5 miliarde de tone de marfă a fost manipulată anul trecut în porturile din UE, în creştere cu 4% comparativ cu 2020, după o scădere de 7% în 2020, comparativ cu 2019, din cauza pandemiei de Covid-19 şi a restricţiilor introduse ulterior.

Ţările de Jos au rămas cel mai mare transportator maritim de marfă din UE şi în anul 2021. Porturile din Ţările de Jos au manipulat 590 de milioane de tone de marfă, cu 32 de milioane de tone mai mult decât în 2020, adică 17% din volumul total al mărfurilor manipulate anul trecut în UE. Pe locurile următoare se situează Italia şi Spania, fiecare cu o pondere de 14%.

În topul celor mai mari porturi, Rotterdam (435 milioane de tone), Antwerpen (216 milioane de tone) şi Hamburg (111 milioane de tone), toate amplasate pe coasta Mării Nordului, şi-au menţinut poziţiile de cele mai importante porturi din UE, atât în termeni de cantitate brută de marfă manipulată cât şi după volumul containere manipulate.

Urmează în ordine Amsterdam, Algeciras (Spania), Marseille (Franţa), Valencia (Spania), Trieste (Italia), Le Havre (Franţa), Barcelona (Spania) cu 53,6 milioane de tone de marfă şi, pe locul 11, Constanţa cu 49,861 milioane de tone de marfă manipulată în 2021, în creştere faţă de 39,44 milioane de tone în 2020. După Constanţa se situează porturile Genova, Pireu, Bremen şi Gdansk.

Datele Eurostat mai arată că, în 2021 comparativ cu 2020, 16 state membre au înregistrat o creştere a activităţilor portuare la capitolul mărfuri, însă România a avut cea mai mare creştere procentuală (12,5%).

De asemenea, în perioada 2011-2021, doar şapte state membre au înregistrat o scădere a activităţilor portuare. În contrast, Polonia şi România au avut cele mai mari creşteri relative, de 67,4% respectiv 36,5%. 

Citește și: 

Fermierii se tem de daune ireparabile asupra agriculturii autohtone

Agribusiness-ul românesc este serios perturbat de amploarea tensiunilor de la graniţa cu Ucraina, susţin reprezentanţii Clubului Fermierilor Români, care estimează că în doi ani s-ar putea produce "daune ireparabile" asupra agriculturii autohtone.

"Se estimează că în doi ani se vor produce daune ireparabile asupra agriculturii româneşti, vom avea în principal mărfuri ucrainene, mărfurile româneşti vor trece în plan secund şi vor fi coborâte la nivelul de preţ al celor ucrainene", se menţionează într-un comunicat al organizaţiei remis marţi AGERPRES.

Clubul Fermierilor Români a prezentat la finele săptămânii trecute membrilor delegaţiei Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European, aflaţi în România într-o vizită informală exploratorie, rezultatele unor analize efectuate în ultimele 4 luni privind impactul războiului din Ucraina asupra agribusiness-ului românesc, dar şi al presiunii asupra preţurilor şi infrastructurii logistice de transport şi valorificare a cerealelor de care dispune ţara noastră.

"În această perioadă a anului, portul nu ar fi trebuit să fie blocat, însă, din cauza fluxurilor constante provenite din Ucraina, blocarea portului Constanţa a fost inevitabilă. În prezent, portul nu poate suporta 22 de milioane de tone de marfă românească, 3-4 milioane de tone din Serbia şi Ungaria, plus 8-12 milioane de tone de origine ucraineană prin tot complexul logistic", a declarat Cezar Gheorghe, analist senior pentru comerţul cu cereale, Clubul Fermierilor Români.

Potrivit sursei citate, toată logistica este orientată spre extracţia de mărfuri ucrainene, iar operatorii feroviari privaţi şi-au mutat toată atenţia spre acestea datorită disponibilităţii ucrainenilor de a plăti preţuri foarte mari, iar acelaşi lucru se întâmplă şi cu transportul pe barjă.

Pe de altă parte, reprezentantul organizaţiei fermierilor avertizează că retragerea certificatului de sănătate veterinară este o decizie care anulează posibilitatea de a mai controla calitatea mărfurilor ucrainene şi destinaţia acestora, riscând astfel intrarea pe teritoriul UE a mărfurilor periculoase în ceea ce priveşte standardele de siguranţă a alimentelor şi a hranei pentru animale, conform legislaţiei europene în domeniu (Legea 178/2002 privind siguranţa alimentelor şi a furajelor - Standardele HACCP).

"Neexistând trasabilitate, mărfurile îşi vor pierde urma după ce trec frontiera şi nimeni nu va putea verifica destinaţia reală şi starea de calitate a acestora. Din cauza preţului mic, care este tentant, aceste mărfuri vor fi achiziţionate de procesatorii din România, generând produse potenţial dăunătoare pentru populaţia ţării şi pentru industria zootehnică", susţin reprezentanţii Clubului Fermierilor Români. Citește mai mult AICI

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9759
Diferența -0.0007
Zi precendentă 4.9766
USD
Azi 4.7742
Diferența 0.0425
Zi precendentă 4.7317
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 4.9759 RON
USD flag1 USD = 4.7742 RON
GBP flag1 GBP = 5.9774 RON
CHF flag1 CHF = 5.3721 RON
AUD flag1 AUD = 3.1018 RON
DKK flag1 DKK = 0.6672 RON
CAD flag1 CAD = 3.4124 RON
HUF flag1 HUF = 0.0121 RON
JPY flag1 JPY = 0.0309 RON
NOK flag1 NOK = 0.4302 RON
SEK flag1 SEK = 0.4306 RON
XAU flag1 XAU = 415.3204 RON
Monede Crypto
1 BTC = 459972.97RON
1 ETH = 15865.24RON
1 LTC = 456.17RON
1 XRP = 6.59RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.99% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.75%
6 luni: 5.79%
12 luni: 5.83%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET17134.54-0.97%
BET-BK3177.98-1.36%
BET-EF923.66-0.61%
BET-FI60622.56-0.07%
BET-NG1213.18-0.53%
BET-TR37787.26-0.98%
BET-TRN36728.98-0.98%
BET-XT1471.96-0.91%
BET-XT-TR3191.04-0.91%
BET-XT-TRN3108.26-0.91%
BETAeRO910.86-1.18%
BETPlus2535.89-0.95%
RTL38053.05-0.66%

Opinii

Dumitru Chisăliță, președintele AEI
Profesorul Mircea Coșea / Foto: Crișan Andreescu

Donald Trump revine. Mircea Coşea: Ce se schimbă pentru România și economia europeană?

Donald Trump a fost ales din nou președinte în...

Adrian Negrescu, analist economic

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel