Între 2010 şi trimestrul doi din 2011, preţurile locuinţelor şi chiriile în UE au urmat căi similare, dar din trimestrul doi 2011 au evoluat diferit: în timp ce chiriile au crescut semnificativ până în trimestrul doi din 2021, preţurile locuinţelor au fluctuat considerabil.

După un declin sever între trimestrul doi din 2011 şi primul trimestru din 2013, preţurile locuinţelor au rămas mai mult sau mai puţin stabile în perioada 2013 - 2014. Apoi, a fost o creştere rapidă la începutul lui 2015, iar de atunci preţurile locuinţelor au crescut într-un ritm mai rapid decât chiriile.

Din 2010 până în primul trimestru din 2022, chiriile au crescut cu 17%, iar preţurile locuinţelor cu 45%.

Din 2010, preţurile locuinţelor au fost mai mult decât duble în Estonia, Ungaria, Luxemburg, Cehia, Letonia, Lituania şi Austria.

Când comparăm primul trimestru din 2022 cu 2010, preţurile locuinţelor au crescut mai mult decât chiriile în 19 state membre UE.

Preţurile locuinţelor au crescut în 24 de state membre UE şi au scăzut în trei, cel mai semnificativ avans fiind în Estonia (174%), Ungaria (152%) şi Luxemburg (131%). Scăderi au fost observate în Grecia (minus 23%), Italia (minus 10%) şi Cipru (minus 8%). În România, creşterea a fost de peste 10%.

Când comparăm primul trimestru din 2022 cu 2010 în privinţa chiriilor, preţurile au crescut în 25 state membre UE şi au scăzut în două: Grecia (minus 25%) şi Cipru (minus 1%). Cea mai mare expansiune a fost în Estonia (177%), Lituania (127%) şi Irlanda (77%). În România, creşterea a fost de peste 20%.

Citește și: BCE: Problemele de mediu ar putea provoca băncilor pierderi de 70 de miliarde de euro

O creştere bruscă a preţurilor carbonului anul acesta, cuplată cu inundaţii şi secetă, ar duce la pierderi de cel puţin 70 de miliarde de euro (71,1 de miliarde de dolari) la cele mai mari bănci din zona euro, a anunţat vineri BCE, transmite Reuters.

Banca Centrală Europeană a anunţat lansarea unor teste de stres privind riscurile climatice, pentru a evalua capacitatea băncilor din zona euro de a absorbi şocurile financiare în urma schimbărilor climatice. Exerciţiul a început în martie şi a fost realizat în primul semestru din 2022. Rezultatele testului vor fi incluse în procesul de analiză şi revizuire şi, indirect, ar putea afecta cerinţele de capital, a precizat instituţia cu sediul la Frankfurt.

Vineri, BCE a precizat că estimările din primul test de stres privind riscurile climatice subevaluează actualele pierderi pentru 41 de bănci participante la aceste exerciţiu, deoarece accentul a fost pus pe riscul de credit şi de piaţă şi nu a ţinut cont de efectele indirecte, cum ar fi scăderea activităţii economice.

Băncile şi alte companii se confruntă cu presiuni din partea acţionarilor şi grupurilor de protecţie a mediului pentru a reduce rapid amprenta de carbon a activităţilor lor.

Conform testelor, majoritatea băncilor din zona euro nu au un cadru legal pentru modelarea riscurilor climatice şi în general nu ţin cont de ele când acordă credite.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.