Oamenii de știință de la Copernicus au raportat duminică, în prognoza lor sezonieră cea mai atent monitorizată, că este aproape sigur că în regiunile de coastă de la Marea Baltică, Marea Mediterană și Marea Nordului se vor înregistra temperaturi care vor depăși mediile istorice. Gradul de certitudine a vremii mai calde a crescut în ultima lună, scrie Bloomberg.

Temperaturile anormal de ridicate ar putea reduce cererea de gaze naturale, pe care țările europene s-au grăbit să le depoziteze. Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei a propulsat prețurile acestui combustibil la niveluri record, contribuind la o criză a costului vieții în întreaga regiune.

Există o probabilitate de 50% până la 60% ca temperaturile să fie cu mult peste normele istorice în mare parte din Marea Britanie, centrul și sudul Europei. Temperaturile mai ridicate ar contribui la evitarea epuizării rezervelor limitate de gaze naturale. 

"Având în vedere că majoritatea modelelor meteorologice prevăd condiții relativ blânde pentru restul anului 2022, probabil că va exista suficient gaz pentru a satisface cererea chiar și în cazul unui început rece al anului 2023", a scris Eurasia Group într-o notă publicată înaintea raportului Copernicus de duminică.

O mare parte din Franța și Germania au, de asemenea, o probabilitate de 40% până la 50% de a se confrunta cu precipitații mult sub medie în următoarele trei luni. Lipsa precipitațiilor și a zăpezilor ar putea avea un impact asupra transportului fluvial intern și asupra operatorilor de hidroenergie, precum și afecta sezonul de schi.

Modelul Copernicus combină date provenite de la oameni de știință din Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și SUA. Programul UE utilizează miliarde de măsurători de la sateliți, nave, avioane și stații meteorologice din întreaga lume pentru previziunile sale lunare și sezoniere și a ajuns la concluzia că 2019 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată pe continent.

La nivel global, Copernicus a raportat cu o certitudine de 60% până la 70% că piețele de energie din centrul și sudul SUA, precum și o mare parte din China, Japonia și Rusia vor avea temperaturi de iarnă cu mult peste cele normale - un semnal că tendințele de încălzire globală pe termen lung au un impact asupra economiilor.

Citește și:

Plafonarea prețului la gaze. Patru state membre UE au lansat amenințări

Belgia, Grecia, Italia şi Polonia au ameninţat vineri că vor bloca un nou set de măsuri avut în vedere de Comisia Europeană pentru a atenua impactul crizei energetice, deoarece sunt nemulţumite de faptul că printre propuneri nu se numără şi plafonarea preţului gazelor, susţin sursele diplomatice consultate de Reuters.

Aceste diviziuni persistente între cele 27 de state membre UE cresc şansele ca miniştrii energiei din blocul comunitar să nu poată să îşi dea aprobarea finală pentru plafonarea preţului gazelor la reuniunea lor din 24 noiembrie, aşa cum se preconiza anterior.

Potrivit unor surse diplomatice citate de Reuters, la o reuniune a ambasadorilor statelor membre UE, care a avut loc vineri, reprezentanţii Belgiei, Greciei, Italiei şi Poloniei au anunţat că vor o propunere completă cu privire la plafonarea preţului gazelor din partea Executivului comunitar înainte de reuniunea miniştrilor Energiei din 24 noiembrie. În caz contrar, cele patru state au ameninţat că nu vor fi de acord cu întregul pachet de măsuri care trebuie aprobat, pachet care include şi demararea achiziţiilor comune de gaze în blocul comunitar precum şi urgentarea procedurilor de eliberare a autorizaţiilor pentru proiectele din domeniul energiilor regenerabile.

Comisia Europeană, care elaborează legislaţia UE şi o supune aprobării statelor membre, a reacţionat prin promisiunea că va prezenta o schiţă a unui plafon de preţ la gaze şi va face acest lucru înainte de reuniunea miniştrilor Energiei din 24 noiembrie.

Însă şansele ca această schiţă să fie gata pentru a fi aprobată până la 24 noiembrie sunt foarte mici, susţin sursele care au luat parte la discuţiile cu uşile închise care au avut loc vineri.

Singure, cele patru state menţionate nu pot bloca un acord la nivelul Uniunii Europene. Însă ar putea face acest lucru dacă reuşesc să pună la punct o coaliţie mai amplă în rândul majorităţii statelor membre UE care cer de mai multe luni o plafonare a preţului gazelor naturale pentru a duce în jos preţurile ridicate de pe piaţă.

Opoziţia la ideea plafonării este limitată la câteva state membre dar în fruntea lor se află Germania, cea mai mare economie a blocului comunitar, care susţine că un plafon riscă să îi descurajeze pe furnizorii de gaze şi de asemenea ar reduce stimulentele pentru a diminua consumul de gaze în UE. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.