O problemă la care se gândesc toți, dar nu toți iau și măsuri. Revenirea inflației în Europa a determina statele să analizeze ideea reintroducerea de controale la prețurile pentru produsele de bază, măsură care era de neconceput în urmă cu doar trei ani.

Pentru mulți economiști, instituirea unor astfel de controale este o erezie: ajustarea ofertei la cerere nu se mai face prin preț, se va face prin cantitate și, prin urmare, plafonarea prețurilor va genera penurie. Controlul prețurilor ar fi justificat doar în caz de război, unde șocul asupra ofertei de mărfuri este atât de mare, încât nu poate fi altfel gestionat. Este unul dintre argumentele dezvoltate de economistul german Isabella Weber, într-un articol publicat în decembrie 2021 în „Guardian”, în favoarea unor astfel de măsuri. Dar tot a provocat furie printre colegii de breaslă. 

Oricum, multe țări europene au implementat măsuri pentru a limita creșterea prețurilor la energie. Alții, mai puțini la număr, și-au concentrat eforturile pe alimente, cu scopul de a permite locuitorilor vulnerabili să-și satisfacă nevoile primare.

Exemplul Ungariei, neconcludent

Ungaria a fost prima țară care a revenit la controlul prețurilor, o practică dispărută în Europa de la sfârșitul anilor 1970. Din octombrie 2021, prețul la coaste de porc, cotleturi de pui, ulei de floarea soarelui, paste și pâine au fost blocate. Odată cu scăderea inflației, măsurile de control al prețurilor au fost ridicate la 1 august, dar guvernul forțează în continuare magazinele să vândă unele produse mai ieftin.

Rezultatul? Inflația alimentară care, în decembrie, a atins 49,6% conform Eurostat, cea mai mare cifră din țările UE! Prin urmare, înghețarea prețurilor ar fi făcut posibilă limitarea prejudiciului, dar a dus la lipsuri, cum era de așteptat.

De asemenea, Croația a implementat controale prețurilor la alimente din toamna anului 2021. Măsură extinsă acum de autorități. Inflația la alimente a depășit pentru scurt timp 20% la sfârșitul anului 2021. Adoptarea monedei euro la 1 ianuarie 2023 de către Zagreb a permis prețurilor să nu mai crească, moneda europeană, devalorinzându-se mai puțin față de dolar decât alte monede din Europa Centrală. Dar tot nu a rezolvat problema. 

Pariul concilierii

La rândul său, guvernul grec, a optat pentru un pact cu producătorii. A preferat să negocieze cu distribuitorii și producătorii de alimente pentru ca aceștia din urmă să vândă un coș de mărfuri la prețuri avantajoase. Ca și în Croația, inflația nu a crescut la fel de sus ca în alte țări.

În Franța, guvernul i-a invitat, la începutul verii, pe cei 75 mari producători agroalimentari ai țării să revină la masa negocierilor. Doar câțiva au dat curs acestei inițiative, astfel că a fost stabilită o nouă dată. Într-un final, distribuitorii au fost de acord să extindă la 5.000 numărul de produse ale căror prețuri vor scădea sau nu vor crește.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.