Statele Unite sunt o piață crucială pentru producătorii europeni de vin și băuturi spirtoase, reprezentând exporturi de 13,1 miliarde de euro în 2024, dintre care:

• 5,2 miliarde de euro din vin, adică 20% din totalul exporturilor UE în acest sector;
• 5,1 miliarde de euro din băuturi spirtoase și lichioruri, reprezentând 22% din vânzările blocului comunitar;
• 1,1 miliarde de euro din bere, un segment mai puțin afectat, dar totuși strategic.

Dacă taxele de 200% vor fi aplicate, întreaga industrie va resimți impactul: de la podgoriile din Bordeaux la distileriile scoțiene și casele de șampanie din Franța.

Nu este prima dată când Bruxelles și Washington se confruntă pe tema tarifelor vamale:

• 2018: UE impune o taxă de 25% pe whisky-ul american, ca răspuns la tarifele lui Trump asupra oțelului și aluminiului european. Exporturile de bourbon către Europa se prăbușesc.
• 2021: Se încheie un armistițiu fragil. Bruxelles suspendă taxa după un acord cu Washington.
• 2025: Conflictul se reaprinde. UE răspunde la reintroducerea tarifelor americane pentru oțel, dublând taxa pe whisky la 50% începând cu 1 aprilie.

Ce companii sunt cel mai afectate?

Piața băuturilor spirtoase și lichiorurilor

Pernod Ricard (Franța) – Producător de whisky, coniac și vodcă, dar și de șampanie, cu mărci celebre precum Mumm și Perrier-Jouët. Piața americană reprezintă 30% din cifra de afaceri a companiei, cu branduri emblematice ca Jameson (whiskey irlandez) și Martell (coniac).

Impactul unei taxe de 200%? O creștere drastică a prețurilor în SUA, ceea ce ar putea face aceste băuturi inaccesibile pentru mulți consumatori americani. O lovitură dură pentru Pernod Ricard, care deja și-a revizuit prognoza financiară din cauza tensiunilor comerciale cu China. Acum, compania se vede prinsă la mijloc între două superputeri economice.

Rémy Cointreau (Franța) – Activitatea companiei se bazează pe un produs emblematic: cognacul Rémy Martin. Piața ultra-premium a acestei băuturi este puternic dependentă de SUA, unde se realizează o treime din vânzările globale ale grupului. Nu este de mirare că Rémy Cointreau este una dintre companiile cele mai afectate de tarifele anunțate. În plus, cognacul trebuie produs exclusiv în regiunea Cognac, ceea ce face imposibilă o relocare a producției pentru a evita taxele. Dacă Trump aplică tariful de 200%, prețurile vor exploda, iar cererea ar putea scădea semnificativ.

Campari (Italia) – În spatele celebrelor sale aperitive (Campari, Aperol), compania deține și branduri premium precum Grand Marnier (cognac) și bourbonul Wild Turkey. Piața americană reprezintă 28% din veniturile grupului, iar vânzările de Aperol Spritz au crescut rapid în SUA. Însă, dacă Trump impune tarifele de 200%, lichiorurile importate din Europa ar deveni inaccesibile. Grupul poate conta pe bourbonul Wild Turkey, produs local și neafectat de taxe, dar acest lucru nu va fi suficient pentru a compensa pierderile.

Diageo (Marea Britanie) – Cel mai mare producător de băuturi spirtoase din lume, Diageo (care deține Johnnie Walker, Guinness, Tanqueray) are o expunere semnificativă pe piața americană, unde realizează 39% din vânzările sale. Totuși, impactul tarifelor asupra grupului rămâne incert.

Marea Britanie nu este explicit vizată de tarifele impuse de Trump UE-ului, ceea ce ar putea reduce impactul asupra Diageo. O mare parte a producției sale este realizată direct în SUA (bourbon, vodcă, bere), ceea ce ar atenua pierderile. Însă, dacă whisky-ul scoțian va fi inclus în categoria „alcooluri europene” supuse tarifelor, prețurile ar exploda, iar branduri precum Johnnie Walker ar deveni inaccesibile pentru consumatorii americani.

Piața vinurilor și șampaniilor

LVMH – Moët Hennessy (Franța) – Un gigant afectat de tarife

Primul grup mondial de lux, LVMH, deține în divizia sa de vinuri și băuturi spirtoase mărci celebre precum Moët & Chandon, Veuve Clicquot, Dom Pérignon (șampanie) și Hennessy (cognac). SUA sunt o piață esențială:

În 2022, SUA au fost cea mai mare piață de export pentru șampanie, cu vânzări de aproape 1 miliard de dolari, reprezentând 23% din exporturile globale.
31% din exporturile totale de vinuri și băuturi spirtoase ale UE merg în SUA.
LVMH ar avea dificultăți în a evita tarifele vamale, deoarece șampania și cognacul nu pot fi produse în afara regiunilor lor de origine.

Laurent-Perrier (Franța) – Un risc major pentru exporturi

Peste două treimi din vânzările grupului sunt realizate în afara Franței, iar SUA reprezintă una dintre cele mai importante piețe de export, alături de Marea Britanie. O creștere bruscă a prețurilor în SUA ar putea bloca exporturile și afecta grav grupul.

Vranken-Pommery Monopole (Franța) – Exporturile în pericol

Acest grup producător de șampanie deține branduri precum Pommery, Vranken, Heidsieck și realizează cea mai mare parte a cifrei de afaceri pe piețele internaționale. SUA sunt una dintre cele mai valoroase piețe, iar anunțul tarifelor de 200% ar putea avea consecințe grave. Dacă prețurile ar tripla, cererea pentru aceste șampanii de lux ar scădea dramatic.

Masi Agricola (Italia) – Vinurile italiene premium amenințate

Producătorul italian de vinuri, cunoscut pentru Amarone della Valpolicella, este listat la bursa Euronext Growth Milan și realizează 30% din cifra sa de afaceri în America, în principal în SUA. Vinurile roșii premium sunt extrem de apreciate de consumatorii americani, iar Masi chiar a investit în producție în Argentina pentru a deservi piața americană. Dacă tarifele de 200% vor fi aplicate, vinurile sale vor deveni mult mai scumpe la import, ceea ce ar putea duce la o scădere drastică a vânzărilor.

Barón de Ley și Bodegas Riojanas (Spania) – O lovitură pentru vinurile Rioja

Aceste două companii produc vinuri sub denumirea Rioja și exportă o parte semnificativă a producției lor în America de Nord, unde vinurile spaniole sunt din ce în ce mai apreciate.

Rioja Reserva și Gran Reserva sunt foarte căutate în SUA, dar o taxă prohibitivă ar putea afecta grav vânzările.
Ambele companii sunt de dimensiuni mici, cu capitalizări de doar câteva zeci de milioane de euro, iar scăderea exporturilor ar putea duce la pierderi financiare majore.

AdVini (Franța) – O dependență periculoasă de piața americană

Casa de vinuri AdVini are podgorii în Languedoc, Bordeaux, Burgundia și realizează 60% din vânzări pe piețele de export. Are chiar și o filială în SUA (AdVini USA) pentru distribuirea vinurilor franceze. Dacă taxele americane cresc drastic, competitivitatea vinurilor sale în SUA ar fi serios afectată.

Companiile de familie cotate la bursă, precum Lanson-BCC (producătorul Champagne Lanson), care exportă până la 85% din producție, ar fi de asemenea grav afectate dacă piața americană se va închide brusc.

Italian Wine Brands, unul dintre cei mai mari îmbuteliatori și exportatori de vinuri italiene, realizează o parte semnificativă a vânzărilor sale în America de Nord. În 2022, grupul a achiziționat mai multe domenii viticole axate pe export, însă tarifele impuse de SUA ar putea compromite aceste investiții.

Multe crame italiene mai mici depind de piața americană pentru a vinde Prosecco, Pinot Grigio sau Chianti. O creștere de +200% a prețurilor ar face aceste vinuri aproape nevandabile, generând o îngrijorare profundă în întregul sector viticol italian.

Echipamente specifice

TFF Group (Franța), lider global în producția de butoaie, este controlat în proporție de peste două treimi de familia François. Peste 50% din vânzările sale sunt realizate în SUA, unde se află și 53% din angajații săi. Această prezență puternică pe piața americană este datorată creșterii bourbonului, un tip de whisky produs local în SUA, pentru care TFF furnizează butoaie.

Dacă însă producătorii europeni de cognac, șampanie, vin și whisky scoțian vor exporta mai puțin în SUA din cauza tarifelor, aceștia își vor reduce producția. În consecință, cererea de butoaie noi va scădea, afectând direct comenzile pentru TFF pe termen mediu.

Totuși, nu totul este pierdut: dacă taxele lui Trump determină consumatorii americani să se orienteze spre bourbon în loc de băuturile europene, acest lucru ar putea favoriza TFF, deoarece distileriile americane ar avea nevoie de mai multe butoaie.

Oeneo (Franța) este specializată în producția de butoaie din stejar și dopuri pentru vin, având un rol major în procesul de maturare și conservare a băuturilor alcoolice.

La fel ca TFF, dacă taxele vamale de 200% vor fi aplicate, exporturile europene de vinuri și băuturi spirtoase către SUA ar scădea drastic. Aceasta ar duce la o reducere a producției în rândul unor producători europeni, ceea ce ar afecta cererea de butoaie și dopuri fabricate de Oeneo.

Verallia (Franța), lider european și al treilea producător mondial de ambalaje din sticlă pentru băuturi și produse alimentare, furnizează recipiente pentru multe companii europene care exportă alcool în SUA. Printre clienții săi se numără Rémy Cointreau, Hennessy și Martell & Co (parte a Pernod Ricard).

O creștere a tarifelor asupra alcoolului european ar putea afecta indirect Verallia, deoarece exporturile clienților săi către SUA ar putea scădea semnificativ, punând presiune pe comenzile de sticle de lux.

Producătorii de bere

AB InBev (Belgia), cel mai mare producător de bere din lume (Budweiser, Stella Artois, Corona), deși are sediul în Europa, are o prezență puternică în SUA. Aici produce local majoritatea volumelor sale (Budweiser, Bud Light etc.), reducând impactul tarifelor.

Mărcile europene precum Stella Artois sunt parțial produse în SUA sau Mexic, ceea ce limitează efectele taxelor vamale. Oficialii grupului au declarat că se așteaptă la un impact minim, iar pe bursă AB InBev nu a fost afectată semnificativ de anunțul tarifelor.

Unii analiști consideră chiar că grupul ar putea fi un „câștigător surpriză” al acestui conflict comercial: dacă vinurile europene devin prea scumpe, consumatorii americani s-ar putea orienta către bere, un segment în care AB InBev domină și care nu este vizat de tarife.

Heineken (Olanda), al doilea mare producător de bere din Europa, Heineken deține Heineken, Amstel și numeroase alte mărci locale. Deși exportă Heineken lager din Olanda către SUA, grupul are și producție locală prin braseria Lagunitas (California) și prin parteneriate cu alți producători.

CEO-ul Dolf van den Brink a declarat că efectele tarifelor americane ar fi „relativ gestionabile”, deoarece industria berii este foarte localizată și capitalizată, fiind astfel mai puțin afectată de barierele comerciale.

Dacă însă berea europeană va fi inclusă pe lista produselor taxate, importurile de beri speciale belgiene și germane distribuite de Heineken USA ar deveni mai costisitoare, ceea ce reprezintă un risc ce trebuie monitorizat.

Carlsberg (Danemarca), mare producător de bere european, este foarte prezent în Europa și Asia, dar aproape inexistent în SUA.

Mărcile sale precum Carlsberg, Tuborg și 1664 au o distribuție limitată în America de Nord, iar grupul nu deține fabrici de producție semnificative acolo. Prin urmare, tarifele impuse de Trump nu vor avea un impact major asupra Carlsberg.

Concluzii

Companiile europene de alcool cele mai afectate de tarifele vamale punitive vor fi cele dependente de exporturile către SUA, în special producătorii premium de vinuri și spirtoase precum Rémy Cointreau, Pernod Ricard, Campari sau LVMH.

În mod special, casele de șampanie și producătorii de vin care exportă o mare parte din producție în SUA vor resimți o presiune enormă. De asemenea, cramele mici și mijlocii ar putea vedea profiturile anulate de noile tarife.

În schimb, marii producători de bere au o expunere mai redusă și ar putea chiar beneficia de situație, deoarece consumatorii americani ar putea muta consumul dinspre vin și spirtoase spre bere, o categorie neafectată de taxe.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.