Seceta care a afectat culturile, temperaturile record ale suprafeței mării și topirea fără precedent a ghețarilor se numără printre consecințele prezentate în raportul Organizației Meteorologice Mondiale și al Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene.

Continentul, care se încălzește de două ori mai repede decât media globală începând cu anii 1980, a cunoscut anul trecut cea mai caldă vară înregistrată vreodată, țări precum Franța, Germania, Italia, Portugalia, Spania și Regatul Unit înregistrând cel mai călduros an din istorie.

Lumea s-a încălzit în medie cu aproape 1,2C de la mijlocul anilor 1800, declanșând o cascadă devastatoare de fenomene meteorologice extreme, inclusiv valuri de căldură mai intense, secetă mai severă în unele zone și furtuni care au devenit mai violente din cauza creșterii nivelului mărilor.

Efectele devin din ce în ce mai grave în întreaga lume, regiunile din emisfera nordică și din jurul polilor fiind afectate de o încălzire deosebit de rapidă.

În Europa, temperaturile ridicate "au exacerbat condițiile de secetă severă și generalizată, au alimentat incendii violente care au dus la a doua cea mai mare suprafață arsă înregistrată vreodată și au dus la mii de decese asociate cu căldura", a declarat secretarul general al OMM, Petteri Taalas.

Temperaturile de pe continent au crescut cu 1,5C în 30 de ani, din 1991 până în 2021, potrivit raportului "Starea climei în Europa 2022".

Căldura severă determinat decesul a peste 16.000 de persoane anul trecut, potrivit raportului, în timp ce inundațiile și furtunile au reprezentat cea mai mare parte a pagubelor de 2 miliarde de dolari provocate de fenomene meteorologice și climatice extreme.

"Din nefericire, acest lucru nu poate fi considerat un eveniment izolat sau o ciudățenie a climei", a declarat directorul Copernicus, Carlo Buontempo, în raport.

"Înțelegerea noastră actuală a sistemului climatic și a evoluției sale ne informează că acest tip de evenimente face parte dintr-un tipar care va face ca fenomenele extreme de stres termic să fie mai frecvente și mai intense în întreaga regiune."

Temperaturile în creștere și-au pus amprenta asupra economiilor și ecosistemelor, se arată în raport.

În Alpi, ghețarii au înregistrat o nouă pierdere record de masă pentru un singur an în 2022, cauzată de nivelurile foarte scăzute de zăpadă din timpul iernii, de o vară fierbinte, precum și de depozitele de praf saharian purtat de vânt.

Povestea a fost similară în oceane, cu temperaturi medii la suprafața mării în Atlanticul de Nord cele mai ridicate înregistrate vreodată, cu rate de încălzire în estul Mării Mediterane, în Marea Baltică și Marea Neagră și în sudul Arcticii de peste trei ori mai mari decât media globală.

Valurile de căldură marină - care pot deplasa sau chiar ucide specii de viețuitoare marine - au durat, de asemenea, până la cinci luni în mai multe regiuni, inclusiv în vestul Mării Mediterane, în Canalul Mânecii și în sudul Arcticii.

Precipitațiile au fost sub nivelul normal pe o mare parte a continentului, afectând producția agricolă, rezervele de apă și creând totodată condițiile pentru incendii.

Anul acesta s-a înregistrat a doua cea mai mare suprafață arsă din Europa, incendii de mari proporții care au cuprins părți din Franța, Spania, Portugalia, Slovenia și Republica Cehă.

Rezerva de apă din Spania a scăzut la mai puțin de jumătate din capacitate până în iulie, în condițiile în care Peninsula Iberică a cunoscut al patrulea an consecutiv mai secetos decât media în 2022.

Fermierii nu și-au putut iriga câmpurile în unele părți ale Franței, în timp ce condițiile de secetă au afectat recoltele de cereale și struguri în Germania.

Seceta a afectat, de asemenea, producția de energie, ceea ce a dus la reduceri ale energiei hidroelectrice, precum și ale producției unor centrale nucleare, care se bazează pe rezervele de apă pentru răcire.

Însă, ca un semn pozitiv pentru viitor, raportul a menționat că energia eoliană și solară a generat 22,3 % din energia electrică din Uniunea Europeană în 2022, depășind pentru prima dată gazele fosile (20 %).

Raportul a precizat că acest lucru este rezultatul unei combinații de factori, inclusiv o "creștere semnificativă" a energiei solare instalate anul trecut.

În timp ce în Europa nu s-a înregistrat nicio tendință semnificativă în ceea ce privește vântul sau ploile din ultimii 30 de ani, raportul a precizat că a existat o creștere semnificativă a luminii solare, în 2022 înregistrându-se cea mai mare cantitate de radiații solare de la începutul înregistrărilor, în 1983.

"Acest raport confirmă două lucruri pe care le știm deja bine: că schimbările climatice au efecte grave chiar acum în Europa, dar și că avem deja la îndemână soluțiile de care avem nevoie, sub forma tehnologiilor de energie regenerabilă", a declarat Leslie Mabon, lector în domeniul sistemelor de mediu la The Open University, ca răspuns la raport.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.