Analiștii financiari membri ai Asociației CFA România anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, pentru orizontul de 6 luni cursul prognozat fiind este de 5,0402 lei pentru un euro și de 5,1125 lei pentru orizontul de 12 luni. Inflația este prognoozată să ajungă la 9,50%.

“Pe fondul aversiunii la risc declanșată de invazia Rusiei în Ucraina, precum și a inflației ridicate, componenta de anticipații a indicatorului de încredere macroeconomică al Asociației CFA România și-a continuat scăderea și în luna mai, atingând valori similare cu cele atinse la începutul pandemiei corona. Anticipațiile inflaționiste au continuat să crească, rata anticipată a inflației atingând un nou maxim istoric al sondajului. În ceea ce privește evoluția ratelor de dobânda, participanții la sondaj anticipează majorarea ratei de dobânda de politică monetară de către Banca Națională la cel puțîn 6% in următoarele 12 luni”, spune Adrian Codirlasu, CFA – Vicepreședinte al Asociației CFA România.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut la valoarea de 36,5 puncte. Această situație s-a datorat în special scăderii, cu peste 10 puncte a componentei de condiții curente.

Rată anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni a continuat să crească, ajungând la o valoare medie de 9,50%, în condițiile în care răspunsurile au fost oferite anterior publicării ratei inflației pentru luna mai.

În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, 88% dintre participanții anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală), nefiind înregistrată nicio opinie de apreciere. Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0298 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,1125 lei pentru un euro.

Este de remarcat reducerea, în continuare, a ponderii respondenților care cred că prețurile proprietăților imobiliare rezidențiale din marile orașe vor crește în următoarele 12 luni (8,0%, cel mai mic nivel din septembrie 2020), concomitent cu majorarea ponderii participanților care consideră că prețul va scădea (56%, cea mai mare pondere de la inițierea sondajului). În același timp, 72% dintre participanții la sondaj consideră prețurile proprietăților rezidențiale din principalele orașe ca fiind supraevaluate.

Deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2022: valoarea medie a anticipațiilor a crescut la 6,9%. Evoluția, în termeni reali a PIB în anul 2022 a crescut la 2,9%.

Citeşte şi: ROBOR, nouă creştere. Lovitură pentru românii care au rate bancare

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat marţi la 6,28% pe an, de la 6,26% pe an, luni, un nivel mai mare fiind înregistrat în data de 3 decembrie 2012, respectiv 6,30%, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,41% pe an, de la 6,39% pe an, iar ROBOR la 12 luni a stagnat la 6,58% pe an.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 1,86% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2021, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,17%.

În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.