Euro era în creștere cu 0,17%, la 1,0014 dolari, în jurul orei 15:20 GMT (17:20 CET), în timp ce dolarul, stimulat de aversiunea față de risc, a urcat la cel mai ridicat nivel din martie 2020 față de lira sterlină.

Inflația în Germania a crescut în august la 7,9% în ritm anual, după două luni de încetinire, determinată în continuare de creșterea prețurilor la energie în urma războiului din Ucraina, potrivit cifrelor preliminare publicate marți.

"Rezistența euro este ajutată și de succesiunea de declarații venite din partea mai multor oficiali ai BCE, care au îndemnat la luarea în considerare a unei majorări a ratei dobânzii cu 75 de puncte de bază la următoarea ședință", a adăugat Michael Hewson, analist la CMC Markets.

"Principala concluzie care se desprinde din luările de atitudine ale responsabililor BCE este că instituția monetară este mai puțin sensibilă la riscurile de recesiune decât am crezut", a apreciat, la rândul său, Mark Wall, analist la Deutsche Bank.

Cu toate acestea, euro rămâne aproape de cel mai scăzut nivel de la sfârșitul anului 2002, atins săptămâna trecută la 0,9901 dolari.

"În perspectiva apropierii iernii și a pericolului ca actuala criză energetică s-ar putea agrava în sezonul rece, investitorii în euro ar avea dreptate să rămână prudenți", a avertizat Esther Reichelt, analist la Commerzbank.

Lira sterlină britanică a scăzut la 1,1622 dolari, un nivel care nu a mai fost văzut din martie 2020. Moneda britanică s-a tranzacționat la mai puțin de 1,17 dolari timp de o săptămână în primele luni ale pandemiei Covid-19. iar înainte de aceasta, nu mai atinsese un asemenea nivel față de dolar din anii 1980.

Goldman Sachs estimează acum că inflația din Marea Britanie, care este deja cea mai mare din Grupul celor 7 puteri industrializate, cu peste 10%, ar putea atinge anul viitor un vârf de 22%.

Dintre celelalte monede, forintul maghiar a beneficiat de o creștere puternică a dobânzilor de către banca centrală, la 11,75%, și a câștigat 1%, până la 404,31 forinți pentru un euro.

Citește și Oficial FMI: Băncile centrale trebuie să ia măsuri decisive pentru a contracara inflaţia

Soluţiile de compromis cu care se confruntă şefii băncilor centrale globale - între locuri de muncă, inflaţie şi creşterea economiei - se vor înrăutăţi probabil în următorii ani, deoarece lumea se confruntă cu dificultăţi în privinţa pieţei muncii şi a lanţurilor de aprovizionare, iar presiunile asupra preţurilor continuă, a afirmat Gita Gopinath, prim adjunct al directorului general al Fondului Monetar Internaţional, transmite Reuters.

Ţinând cont că există riscul ca inflaţia să să se adâncească, oficialul FMI a declarat că principalele bănci centrale trebuie să-şi uniformizeze deciziile dificile, în pofida posibilelor costuri.

"Băncile centrale trebuie să acţioneze decisiv pentru a readuce inflaţia la obiectivul stabilit şi pentru ancorarea aşteptărilor în privinţa inflaţiei. Politicile monetare care păreau justificate în urmă cu doar câteva luni, cum ar fi stimularea economiei pentru creşterea numărului de locuri de muncă şi prognozele privind dispariţia perturbărilor din lanţurile de aprovizionare, nu mai par a fi sigure", a avertizat Gopinath.

Oficialul a apreciat că "pandemia şi războiul din Ucraina servesc ca teste de stres pentru cadrul politicii monetare".

Dacă practicile din trecut abordau "transparenţa" problemelor din lanţurile de aprovizionare, presupunând că afacerile se vor ajusta, "pandemia şi războiul din Ucraina sugerează că şocurile temporare din lanţurile de aprovizionare ar putea dura mai mult şi ar putea avea efecte mai extinse asupra inflaţiei, când economia este solidă sau şocurile sunt extrem de mari. În asemenea condiţii, băncile centrale ar putea fi nevoite să acţioneze mult mai agresiv pentru a ţine sub control inflaţia", a afirmat oficialul Fondului Monetar Internaţional.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.