Până în 2045, peste 500 de kilometri de tunel ar urma să facă legătura între Geneva, Basel, Lucerna și St Gallen. Trenurile fără conductor vor transporta mărfuri cu 30 de kilometri pe oră. Proiectul, care ar trebui să coste 33 de miliarde de franci elvețieni, se mândrește cu faptul că reprezintă un pas înainte pe plan ecologic.

O analiză a ciclului său de viață arată o îmbunătățire a bilanțului ecologic de până la 80% în comparație cu sistemele de transport actuale. Imposibil de verificat, întrucât raportul este confidențial.

Potrivit reprezentanților industriei, cel mai bun scenariu este că proiectul permite înlocuirea a 52.000 de camioane. Pe de altă parte însă se ridică întrebarea dacă ar fi mai ecologic să se sape 500 de kilometri de tuneluri pentru a scăpa de tirurile de marfă, care, până când proiectul va vedea lumina zilei, vor fi alimentate cu energie electrică? Este unul dintre multele semne de întrebare ridicate de analiști și jurnaliști în legătură cu acest proiect. 

Mult mai simplu ar fi ca aceste camioane să fie lăsate să circule doar pe timpul nopții, deoarece vor fi silențioase și nepoluante. Acest lucru ar permite economisirea a 33 de miliarde de franci elvețieni. 

La capitolul finanțare, primele 100 de milioane de franci elvețieni au fost promise deja, iar lucrările de expertiză au început, dar mai trebuie găsite restul fondurilor până la 33 de miliarde. Cum va putea finanța transportul de marfă această sumă? Și cu ce costuri pentru clientul final? Proiectul a fost elaborat într-o perioadă în care ratele dobânzilor erau negative. Va rezista la rate de 2% sau 3%? Este imposibil de știut. În ultimii patru ani, calculele de rentabilitate au fost clasificate ca fiind strict secrete.

Oricum, potrivit legislației elvețiene în vigoare, ”transportul subteran de marfă constituie o inițiativă privată și se autofinanțează". O veste bună pentru contribuabil, dar o veste proastă pentru membrii fondului de pensii Migros, care a investit cu curaj în acest proiect.

Însă aceștia mai au încă o mică speranță. Cantoanele și orașele ar putea veni în ajutorul lor. Un studiu de fezabilitate din St. Gallen afirmă că "în funcție de varianta de linie, ar trebui examinate posibile modele de cofinanțare sau de garantare a deficitului de către cantoane".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.