"Oficialii FMI au fost de acord că SNB trebuie să menţină caracterul acomodativ al politicilor monetare, pentru a ajuta la ancorarea aşteptărilor în ce priveşte inflaţia, şi pentru a ţine seama de potenţialele riscuri la adresa stabilităţii financiare", se arată în cel mai recent raport al FMI privind Elveţia.

Săptămâna trecută, SNB a indicat că în viitorul apropiat nu există motive de schimbare a politicii monetare ultra-expansioniste iar potenţialul nivel mai ridicat al inflaţiei nu reprezintă un motiv de schimbare a direcţiei. Fondul Monetar Internaţional a lăudat autorităţile elveţiene pentru "răspunsul solid, prompt şi extins" la pandemia de coronavirus (COVID-19).

"Deşi încă există incertitudini ridicate, oficialii FMI au subliniat necesitatea de a menţine măsurile de sprijin până când redresarea este pe o traiectorie fermă şi au scos în evidenţă importanţa reechilibrării combinaţiei de politici, promovarea unei creşteri economice ecologice, digitale şi participative".

Deşi a salutat rezilienţa sectorului bancar elveţian, FMI a indicat necesitatea unei monitorizări strânse a calităţii activelor şi a riscurilor, în special cele legate de proprietăţile imobiliare rezidenţiale şi comerciale. Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă ca economia Elveţiei să înregistreze o creştere de de 3,5% în 2021 şi de 2,8% în 2022, în timp ce rata medie a inflaţiei ar urma să se situeze la 0,1% anul acesta şi la 0,3% anul viitor.

Şi preşedintele Băncii Naţionale a Elveţiei, Thomas Jordan, consideră că nu există motive de schimbare a politicii monetare ultra-expansioniste a SNB şi a descris folosirea de către banca centrală a celor mai scăzute rate ale dobânzilor din lume ca fiind "absolut necesară".

"Într-adevăr, nu avem niciun motiv în acest moment să schimbăm politica monetară", a declarat luna trecută Jordan, într-un interviu acordat postului elveţian de televiziune TeleZurich. "Politica noastră monetară este adecvată, deoarece încă avem un nivel al inflaţiei extrem de scăzut, francul elveţian se apreciază puternic, iar asta tinde să pună presiune asupra inflaţiei", susţine preşedintele SNB.

Din 2015, Banca Naţională a Elveţiei a redus la minus 0,75% rata dobânzii pentru depozitele constituite la SNB şi intervine pe pieţele valutare, pentru a opri aprecierea francului elveţian. Moneda Elveţiei este văzută ca o investiţie de refugiu în vremuri de incertitudini, datorită excedentului de cont curent masiv al ţării. Aceste evoluţii forţează SNB să intervină în mod regulat pentru a limita aprecierea francului şi a proteja economia ţării dependentă de exporturi.

Citește și FMI analizează crearea unui nou sistem

Banca Naţională a Elveţiei a utilizat anul trecut 110 miliarde de franci elveţieni (122,86 miliarde de dolari) pentru a contracara tendinţa de apreciere a monedei naţionale în perioada pandemiei de coronavirus. Intervenţiile Băncii Naţionale a Elveţiei pe pieţele valutare au urcat de la 13,2 miliarde de franci elveţieni în 2019 iar cifra cheltuită anul trecut reprezintă cel mai ridicat nivel din 2012 până în prezent.

Deşi recent rata inflaţiei în Elveţia a revenit în teritoriu pozitiv, riscurile de pe urma creşterii rapide a preţurilor rămân reduse, a apreciat Jordan, adăugând că nu este momentul acum pentru a începe majorarea dobânzilor. SNB a menţinut recent prognoza de creştere a economiei elveţiene la 2,5% - 3% în 2021, similară cu estimarea din decembrie. De asemenea, rata inflaţiei ar urma să se situeze la 0,2% în 2021, la 0,4% în 2022 şi la 0,5% în 2023.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.