Elveţia a blocat active ruseşti în valoare de 7,5 miliarde de franci elveţieni (aproximativ 7,95 miliarde de dolari), a anunţat, joi, Secretariatul de Stat pentru Economie al ţării (SECO). "Conform situaţiei la 3 iulie 2022, suma depozitelor cetăţenilor ruşi sau ale persoanelor fizice şi juridice declarate la Secretariatul de Stat pentru Economie se ridică la 46,1 miliarde de franci, iar la 25 noiembrie 2022, activele îngheţate în Elveţia au ajuns la 7,5 miliarde de franci - au subliniat surse din cadrul SECO, adăugând că 15 proprietăţi din şase cantoane elveţiene sunt, de asemenea, blocate.

Această instituţie se ocupă de problema blocării depozitelor străine în Elveţia şi, în mod periodic, îşi actualizează şi îşi stabileşte statisticile. Informaţia că active ruseşti în valoare de 7,5 miliarde de franci au fost îngheţate în Elveţia a fost anunţată pentru prima dată de SECO la începutul lunii aprilie. În iulie, Berna a clarificat că 6,7 miliarde de dolari şi 15 proprietăţi au fost blocate. Iar potrivit situaţiei la 25 noiembrie, menţionează SECO, au fost primite date că 123 de persoane şi organizaţii au raportat "7.548 de relaţii comerciale în valoare de 46,1 miliarde de franci". În plus, au fost primite 28 de rapoarte despre 0,4 miliarde de franci, pe care autorităţile elveţiene le-au solicitat în cadrul sancţiunilor adoptate de Elveţia împotriva Republicii Belarus, citează Rador.

Miniştrii de externe ai OSCE, favorabili aducerii Rusiei în faţa justiţiei pentru crime de război în Ucraina

Miniştrii de externe ai OSCE au sprijinit joi, la reuniunea ministerială care se desfăşoară până vineri la Lodz (în Polonia) ideea de a aduce Rusia în faţa justiţiei pentru crimele de război comise în Ucraina de la invadarea acestei ţări, la 24 februarie, transmite EFE.

"Planul rus era să se întoarcă la război, şi au făcut-o. Când războiul lor fulger nu a funcţionat, agresiunea a devenit brutală şi inumană, ducând în mod tragic şi inevitabil la crime de război. Este obligaţia noastră morală şi legală să-i tragem la răspundere pe cei care au comis (astfel de crime) şi pe cei care au dat ordinul", a declarat ministrul de externe polonez, Zbigniew Rau.

Preşedintele ţării gazde, Andrzej Duda, a intervenit în sesiunea de deschidere şi a declarat că membrii OSCE trebuie să rămână uniţi, alături de Ucraina, în lupta sa împotriva Rusiei.

În opinia lui Duda, orice concesie făcută Rusiei va presupune o ameninţare pentru ordinea în Europa.

"Toate negocierile de pace trebuie să se facă cu acordul voluntar al Ucrainei. Doar ucrainenii pot decide cu privire la viitorul ţării lor. (...) Nu există nicio îndoială că orice acord cu privire la câştigurile teritoriale ale Rusiei va fi o bombă amplasată sub sistemul de securitate al Europei care mai devreme sau mai târziu va exploda", a afirmat el.

Înainte de începerea reuniunii, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, Josep Borrell, a declarat că participă la întâlnire cu scopul de a promova crearea unui tribunal special pentru a judeca crimele de război în Ucraina. Borrell a condamnat "încălcarea legii şi a principiilor UE" pe care o reprezintă invazia rusă în Ucraina.

Pentru a crea "o nouă ordine de securitate în Europa", Borrell a declarat că va pune "mai întâi pe masa UE" şi apoi a altor ţări "propunerea de a sprijini procuratura ucraineană" ca să strângă probe ale crimelor de război comise de Rusia şi să creeze un tribunal special care să se ocupe de aceste crime.

"Rusia transformă iarna într-o armă", a afirmat Borrell, "cu distrugerea infrastructurilor civile în Ucraina" şi "trebuie să plătească pentru reconstrucţie". "Aceasta va presupune o cantitate uriaşă de bani şi resurse", a recunoscut şeful diplomaţiei europene.

Întrebat dacă absenţa de la summitul OSCE a ministrului de externe rus Serghei Lavrov poate limita capacitatea de decizie la reuniunea din Polonia, Borrell a declarat că "toate ţările sunt reprezentate", deşi în cazul Rusiei este vorba despre ambasadorul rus pe lângă OSCE, şi nu de şeful diplomaţiei de la Moscova.

"Este o prerogativă a ţărilor organizatoare (ale summiturilor OSCE) să acorde sau să refuze vize pentru fiecare reprezentant străin", a subliniat Borrell, referindu-se la decizia autorităţilor poloneze de a-i refuza viza lui Lavrov.

Kremlinul a reacţionat joi şi a condamnat apelurile Uniunii Europene de a crea un tribunal pentru crime de război, apreciind că un astfel de organism ar fi ilegitim şi inacceptabil pentru Moscova, transmite Reuters.

"Cât despre tentativele de a stabili un fel de tribunal: nu vor avea niciun fel de legitimitate, nu vor fi acceptate de noi şi le vom condamna", a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o convorbire prin telefon cu reporterii.

Miercuri, însăşi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE va încerca să înfiinţeze un tribunal specializat, susţinut de ONU, care să ancheteze şi să judece posibile crime de război comise de forţele ruse în Ucraina.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.