1.Elena Udrea

Elena Udrea a fost condamnată definitiv la şase ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi abuz în serviciu de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul Gala Bute. În noiembrie 2015, Elena Udrea a depus o cauțiune de 5 milioane de lei, în condițiile în care tot atunci sustinea că are toate bunurile sub sechestru.

În sentința finală, ICCJ a decis confiscarea a aproape un milion de lei, bani care ar fi fost primiți ca șpagă de Elena Udrea. Fostul ministru trebuie să restituie către doi afaceriști, Corin Boian și Adrian Gărdean, suma de 900.000 de euro, bani care ar fi fost dați ca șpagă într-o geantă, în Ministerul Dezvoltării. Elena Udrea trebuie să mai achite suma de 8,1 milioane de lei cu titlu de despăgubiri civile către Autoritatea Națională pentru Turism.

Elena Udrea, aflată în Costa Rica, a stat aproape două luni într-o închisoare din această țară, la scurt timp după ce a născut.

În luna aprilie a.c. completul de 5 judecători care ar fi trebuit să se pronunţe cu privire la anularea condamnării Elenei Udrea în dosarul Gala Bute a decis suspendarea procesului şi sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).

2.Alina Bica

În noiembrie 2016, a fost condamnată de ICCJ la 4 ani de închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea făptuitorului. În același dosar, fostul ministru Adriean Videanu a fost achitat pentru complicitate la abuz în serviciu.

Astfel, în 25 februarie 2014, Alina Bica, printr-o ordonanţă dată ca procuror-şef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, a ridicat sechestrul asigurător dispus asupra acţiunilor lui Videanu.

Alina Bica primise în primă instanță și o condamnare de trei ani și jumătate de închisoare cu executare în dosarul în care a fost judecată alături de omul de afaceri Horia Simu și de fostul șef al ANAF Șerban Pop, dar ICCJ a decis ulterior achitarea ei.

Procesul fostei șefe a DIICOT în care a fost condamnată la 4 ani de închisoare pentru favorizarea făptuitorului, se reia la Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie după ce aceasta a contestat constituirea completului de 5 judecători de la instanța supremă.

3.Puiu Popoviciu

Multimilionarul a plecat din țară cu câteva zile înainte de a fi condamnat la 7 ani închisoare în dosarul "Ferma Băneasa". După ce a fost dat în urmărire internațională, în august 2017, el s-a predat poliției din Londra și a fost eliberat după o săptămână contra unei cauțiuni de 200.000 de euro.  Procurorii au stabilit că Puiu Popoviciu a cauzat statului un prejudiciu de 335.4 milioane lei, iar Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București- 619,5 milioane lei.

4. Radu Mazăre

Pe 10 ianuarie 2018, instanţa supremă a emis pe numele lui un mandat de arestare în lipsă. La momentul plecării din țară, 20 decembrie 2017, era judecat în patru dosare de corupție.

Fostul primar din Constanța a fost condamnat de magistrații Curții de Apel București la nouă ani de închisoare cu executare.

Prejudiciul în aceasta cauză a fost estimat de DNA la aproximativ 114 milioane de euro, din care 77,77 milioane de euro reprezintă prejudiciu în dauna statului și 36,16 milioane de euro prejudiciu în dauna municipiului Constanța.

Fostul primar al municipiului Constanţa a fost condamnat, pe 3 mai, la 9 ani şi 10 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită şi abuz în serviciu, în dosarul în care a fost acuzat că a oferit discreţionar un contract firmei de salubritate Polaris Holding însă decizia nu este definitivă. 

Astfel, edilul a fost condamnat la câte 3 ani şi 6 luni de închisoare pentru două fapte de luare de mită şi la 5 ani şi 6 luni de închisoare pentru o altă faptă de luare de mită. El a mai fost condamnat la 5 ani de detenţie pentru abuz în serviciu şi la un an de închisoare pentru conflict de interese în formă continuată. 

În final, judecătorii au sporit pedeapsa cea mai grea, cea de 5 ani şi jumătate, cu o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite prin decizie, respectiv 4 ani şi 4 luni de închisoare, iar pedeapsa finală a fostului edil este de 9 ani şi 10 luni de închisoare. 

Acum, Radu Mazăre a fost reținut în Madagascar de autoritățile locale care așteaptă documentele din partea statului român în vederea extrădării fostului primar.

5.Avraham Morgenstern

În 11 august 2017, Curtea de Apel Bucureşti a decis condamnarea omului de afaceri Avraham Morgenstern la 8 ani de închisoare, iar firma acestuia, SC SHAPIR STRUCTURES SRL, va trebui să achite statului suma de 320.000 de lei, decizia fiind definitivă. Avraham Morgenstern era, însă, dispărut, deşi se afla sub control judiciar.

În rechizitoriul din februarie 2015, procurorii DNA arătau că, în perioada 2009 - 2014, Morgenstern, în calitate de administrator al Shapir Structures, nu a înregistrat corespunzător veniturile obţinute din trei contracte încheiate cu Regia Autonomă Exploatarea Domeniului Public şi Privat (RAEDPP) Constanţa şi Confort Urban Constanţa şi nici facturile fiscale aferente acestor venituri, în executarea acestor contracte. Aceste activităţi au fost realizate cu scopul de a se sustrage de la plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat, producând un prejudiciu de peste 10.000.000 de euro, se mai arată în documentul DNA.

Bun prieten cu Radu Mazăre, Morgenstern a fugit din țară, deși era judecat sub control judiciar și avea interdicția de a părăsi România. El a fost condamnat definitiv la 8 ani închisoare pentru evaziune fiscală și obligat să plătească un prejudiciu de 10 milioane de euro. 

Este acuzat că i-a dat lui Radu Mazăre 175.000 de euro pentru a câștiga licitația pentru construirea cartierului de locuințe Henry Coandă.

6.Sorin Beraru

În februarie 2016, după un proces care a durat 15 ani, Beraru a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel București (CAB) la cinci ani de închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, în dosarul privind fraudarea societății Cico SA. În proces, Cico SA se constituise parte civilă cu suma de 3.650.000 USD, iar AVAS cu 3.112.454 lei. Sorin Beraru, în vârstă de 67 de ani, a părăsit România încă din anul 2002, refugiindu-se în Israel. La scurt timp, autoritățile române au comunicat faptul că Beraru a decis să părăsească și Israelul, alegând o altă țară, cu care România nu are încheiat un tratat de extrădare.

7. Marko Attila Gabor

Marko Attila Gabor, de profesie jurist, este un fost deputat UDMR în Parlamentul României și fost secretar de stat, președinte al Departamentului pentru Relații Interetnice al Guvernului României.

Din 2015, pe numele lui Marko Attila Gabor a fost emis un mandat de arestare preventivă în lipsă, după ce DNA l-a pus sub acuzare pentru abuz în serviciu în dosarul în care este învinuit că, alături de mai mulți foști membri ai Comisiei ANRP, printre care și fostul președinte al Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu, a aprobat despăgubiri supraevaluate pentru imobile naționalizate abuziv de regimul comunist.

În acest dosar, procurorii au reținut un prejudiciu de 84 de milioane de euro. Ulterior, procurorii l-au mai pus sub acuzare pe Marko Attila Gabor într-un al doilea dosar privind fraudele de la ANRP, cu un prejudiciu de 70 de milioane de euro. Și acest dosar a fost trimis în judecată din data de 29 iulie 2016.

8.Sebastian Ghiță

În momentul în care a fugit din țară, la 19 decembrie 2016, era judecat sau cercetat în cinci doasare penale. La momentul dispariţiei, Ghiţă era cercetat sub control judiciar pe cauţiune, valoarea acesteia fiind stabilită la 13 milioane de euro. El a pus la dispoziţia procurorilor DNA garanţii imobiliare şi opere de artă evaluate la 86 milioane de lei. Intre timp, probleme cu Ghiţă par să se rezolve una câte una

9. Elan Schwartzenberg

A fost trimis în judecată după ce ar fi intermediat o mită pentru Radu Mazăre și a fost dat în urmărire internațională. S-a refugiat în Israel după ce, susține el, a fost avertizat că urma să fie arestat.

A fost dat în urmărire naţională de Poliţia Română, în anul 2016, poza acestuia apărând pe site-ul Poliţiei la persoane urmărite, fiind parte din procedură, după ce Tribunalul Bucureşti a emis un mandat de arestare în lipsă pe numele lui.

Procurorii anticorupţie au cerut arestarea lui Elan Schwartzenberg pe 30 mai 2016, fiind acuzat de complicitate la dare de mită, în solicitare DNA motivând că omul de afaceri „s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală.

Magistrații Tribunalului București au admis, în iulie 2018, solicitarea lui Elan Schwartzenberg și au ridicat arestul preventiv dispus pe numele acestuia, fiind retrase și cererea de dare în urmărire internațională și mandatul de arestare, după ce decizia devine definitivă. Soluția poate fi contestată. 

10. Alexander Adamescu

Cazul extrădării din Anglia a lui Alexander Adamescu, fiul omului de afaceri Dan Adamescu, decedat în ianuarie 2017, s-a amânat pentru data de 30 octombrie.

Curtea de Apel Bucureşti a emis pe 6 iunie 2016 un mandat european de arestare pentru Alexander Adamescu, cercetat de procurorii anticorupţie pentru săvârşirea a două infracţiuni de dare de mită. Prejudiciul a fost stabilit la doar câteva milioane de euro. În baza acestui mandat, având în vedere că Alexander Adamescu se află în Marea Britanie, a fost iniţiată procedura de predare a acestuia.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.